Video Stolojan: Superficialitatea lui Tăriceanu-înduioşătoare, Geoană ar promite şi Marea Neagră

Rep: Traian Băsescu a vorbit atunci despre un şantaj...

Th. S: A fost o cu totul altă discuţie atunci. A fost o eroare făcută în campania electorală, care a permis unui partid politic să înceapă o serie de procese împotriva mea. Sigur că nici unul din acele procese nu era justificat. Deci despre asta a fost vorba: o eroare în campania electorală care ne-a costat foarte mult, dar nu a avut legătură cu îmbolnăvirea mea.

Rep: Consideraţi că relaţia dumneavoatsră cu Traian Băsescu reprezintă un atu în faţa contracandidaţilor pentru funcţia de premier?

Th. S: Aici este vorba despre mai mult decât o relaţie, este vorba despre un parteneriat. Deci noi suntem într-un parteneriat cu preşedintele Traian Băsescu. Asta nu înseamnă că el se amestecă în campania noastră electorală, dar suntem într-un parteneriat pentru obiectivele pe care le-am stabilit încă din 2004 şi care, din păcate, au fost abandonate de PNL, care era atunci aliatul fostului PD, în Alianţa "Dreptate şi Adevăr". Noi avem obiective comune pentru care lucrăm.

Dacă preşedintele Traian Băsescu nu era acum la Preşedinţie, ca o ultimă redută în faţa corupţiei, în faţa acestor grupuri de interese care nu au legitimitate dată de către cetăţeni, dar care doresc să influenţeze deciziile Guvernului, pe nişte căi care nu sunt căi transparente...sigur că, fără preşedintele Traian Băsescu, România arăta mult mai rău decât arată acum, în care două partide, PNL şi PSD, de fapt luptă împotriva statului de drept şi, prin toate acţiunile din ultima perioadă, inclusiv schimbarea modalităţii de numire a procurorului şef al DNA, deci prin toate aceste decizii pe care PNL şi PSD, împreună, le-au luat, aceste partide au atacat statul de drept din România. Şi nu întâmplător avem această imagine pe care o vedem peste tot, în instituţiile europene şi în percepţia populaţiei.

Rep: Preşedintele Traian Băsescu a dat un mesaj clar când s-a prezentat în faţa Parlamentului, că va conclucra cu orice guvern care nu răspunde intereselor oligarhice. Credeţi că s-a referit la PNL şi la PSD, care ar putea avea probleme din acest punct de vedere?

Th. S: Din păcate, aceste două partide sunt cele care sunt captive unor asemenea interese. Ele se află împreună la guvernare, deşi PSD-ul spune că se află în opoziţie, dar să ne amintim momentele comice sau ruşinoase când PSD introduce moţiune de cenzură în Parlament, după care, înţelegându-se pe sub masă cu PNL-ul, nu mai votează.

Lucrurile sunt clare pentru noi şi se văd şi în aceste zile în care PSD şi PNL, de fapt, lucrează împreună, dau aparenţa că se bat între ele, dar în momentul în care intervin aceste înţelegeri subterane, apar şi decizile corespunzătoare. Amintiţi-vă că în urmă cu câteva zile PSD-ul iar ameninţa cu nu ştiu ce moţiune de cenzură. Au bătut palma şi s-a terminat cu toată ameninţarea PSD-ului. Aceasta este modalitatea lor de colaborare. Pe noi nu ne deranjează că ei sunt într-o alianţă. Să fie sănătoşi, e treaba lor. Dar să o facă corect, să o facă pe masă, să înţelegem ce anume se negociază. Altfel, lumea se uită şi se întreabă cine guvernează România.

Rep: Este posibilă o astfel de alianţă sau înţelegere, de data aceasta transparentă, între PNL şi PSD, după alegeri ?

Th. S: E bătută în cuie. Deci ei doresc să guverneze împreună, aşa cum au făcut-o şi până acum, şi ar fi un lucru foarte rău pentru România, pentru că, dacă vă uitaţi la PSD, sunt aceiaşi oameni, reforma lor s-a terminat prin revenirea aceloraşi oameni care au fost la guvernare în 2001-2004, şi Năstase şi Miron Mirea. Ambii beneficiază, sigur, de prezumţia de nevinovăţie, până ajung în justiţie şi justiţia spune: vinovat sau nevinovat, dar, din păcate, acei 322 de parlamentari care au încercat să îl suspende, să îl demită pe preşedintele ţării, sunt şi cei care au devenit garda de corp a demnitarilor suspecţi de corupţie, foşti miniştri, pe care Parlamentul, în loc să îi trimită în justiţie, le spune românilor că există două grupuri de oameni în România: unii care se supun legii, pentru care legea este egală, şi alţii care sunt deasupra legii.

Rep: PDL şi-a propus să câştige aceste alegeri parlamentare cu un scor care să îi permită formarea viitorului guvern. Aveţi o strategie în cazul în care nu reuşiţi să atingeţi acest 40% pe care vi l-aţi propus?

Th.S: Obiectivul nostru este cel pe care l-aţi spus: dorim să câştigăm cel puţin 40%, pentru a putea forma o guvernare clară şi responsabilă în faţa cetăţenilor. Pentru că, uitaţi-vă care este situaţia acum: PNL-ul are o reprezentare de doar 20% în Parlament, dar stă bine mersi, suţinut de PSD, în timp ce PSD, pe toate televizoarele, spune că el nu este la guvernare. Oamenii trebuie să ştie adevărul: PNL face guvenarea mână în mână cu PSD. Şantajat, neşantajat, nu are importanţă. Împreună sunt la guvernare.

Asta este realitatea şi de aceea 30 noiembrie este o dată extrem de importantă pentru oameni, pentru că vor avea puterea de a alege între PDL, un partid de centru-dreapta, un partid care prin miniştrii pe care i-a avut în primii doi ani, în Guvernul Tăriceanu, a demonstrat performanţă. Sunt miniştri de activitatea cărora a depins intrarea României în UE la 1 ianuarie 2007. Discut aici despre Monica Macovei la Justiţie, de Blaga la Interne şi Administraţie Publică, de Flutur la Agricultură şi de doamna Sulfina Barbu la Mediu. Ei sunt oamenii care au reuşit să înlăture steagurile acelea de care depindea intrarea României în UE.

Avem un program de guvernare care este singurul program de guvernare care se prezintă cu un buget. Ceilalţi se prezintă cu vorbe. PDL este un partid serios, care a demonstrat performanţa, şi mie mi se pare normal ca oamenii să ştie între ce aleg, între PDL şi această coaliţie perversă, îi putem spune, pentru că nu e transparentă, e ascunsă, PNL-PSD. Asta este opţiunea pe care oamenii o au de făcut la 30 noiembrie.

Eu am văzut că sunt oameni care sunt descurajaţi de clasa politică în ansamblu. Bun, şi eu sunt descurajat de multe ce văd astăzi în România, dar asta nu înseamnă că trebuie să capitulez. Mi-ar fi şi mie foarte simplu să mă retrag în reduta mea şi să zic "Domnule, las-o naibii de ţară, nu mă mai interesează", dar deosebirea dintre mine şi domnul Tăriceanu şi domnul Geoană este că dânşii vor o carieră politică, îi interesează în primul rând viitorul lor politic, de aceea se ascunde unul în Ilfov şi unul la Dăbuleni.

Pe mine nu mă interesează această carieră politică, mă interesează o bună guvernare şi cred că în următorii patru ani am această forţă de a asigura o bună guvernare, în scopul de a ajunge cât mai repede la un standard de viaţă european. Asta este singurul lucru care mă mobilizează pe mine în această competiţie. Pentru domnul Geoană, domnul Tăriceanu, este foarte important să ajungă parlamentari, pentru că viitorul lor politic depinde de faptul dacă sunt parlamentari sau nu.

Eu cred că, indiferent cât de descurajaţi sunt oamenii, pe 30 noiembrie este o zi importantă pentru viitorul României. După părerea mea, această perioadă de 4 ani care urmează este decisivă pentru ca România să poată menţine mai departe ritmul pe care l-a avut de creştere economică, de eliminare a unor deficienţe majore. Gândiţi-vă că noi spunem: Da, am avut creştere economică. Foarte bine, dar ce s-a întâmplat cu aceşti bani? Şi aici răspunsul ni-l dau oamenii: sistemul de educaţie a primit 8 milarde de euro, în ultimul an, în fiecare an, faţă de 4 miliarde de euro în 2004, deci dublu, iar rezultatele sunt mai proaste. De ce? Pentru că am băgat bani în continuare într-un sistem prost. Bani mai mulţi într-un sistem prost nu aduc lucruri mai bune, s-a demonstrat la învăţământ, la sănătate. Oamenii sunt nemulţumiţi de sistemul de sănătate, de sistemul de educaţie. Asta înseamnă irosirea banilor de către o guvernare mediocră. Nu mai vorbesc despre justiţie, unde, după plecarea doamnei Monica Macovei, orice reformă a încetat.