Video Stolojan: Superficialitatea lui Tăriceanu-înduioşătoare, Geoană ar promite şi Marea Neagră

Rep: Care sunt primele trei măsuri pe care le veţi lua în momentul în care veţi ajunge prim ministru? Care sunt cele mai importante pentru România?

Th.S.: Evident, în primul rând vor trebui luate câteva măsuri care să deblocheze reformele pe care această guvernare în ultimii doi ani de zile le-a blocat. Este vorba urgent de reforma educaţiei. Noi nu mai putem sta în situaţia în care alocăm bani tot mai mulţi sistemului de educaţie, care dă rezultate tot mai proaste. În al doilea rând, este vorba de reforma în Justiţie. Aţi văzut regresul care s-a întâmplat aici din măsurile pe care PNL şi PSD le-au susţinut. Prin urmare, va trebui să întărim DNA, să întărim ANI, să dăm resursele de care sistemul de justiţie are nevoie, dar în acelaşi timp să spunem foarte limpede că justiţia este independentă, dar oamenii aşteaptă o justiţie corectă, o justiţie care să dea şi rezultatele pe care oamenii le aşteaptă.

În domeniul sprijinirii mediului de afaceri, în bătălia pentru productivitate şi competitivitate, avem măsuri pe care le luăm imediat şi anume scutirea de impozit a profitului care este reinvestit. Dar în ce? În utilaje, în echipamente în tehnologii, deci în investiţii care ţintesc direct productivitatea şi competitivitatea şi nu numai maşini de lux sau în clădiri de lux şi aşa mai departe.

Vom reduce în primele şase luni de zile 100 de taxe, tarife care se percep pentru diferite servicii, dar care au un cost de administrare la fel de mare ca şi veniturile pe care le încasăm sau chiar mai mare. România, după cum ştiţi, este pe primul loc în lume în privinţa numărului de impozite şi taxe şi acest lucru a fost evidenţiat într-un raport făcut de organizaţii care nu sunt din România.

În domeniul protecţiei sociale, din prima lună a anului 2009 vom asigura pentru 1,2 milioane de pensionari, care în prezent trăiesc cu o pensie sub 350 de lei, o pensie socială minim garantată de 350 de lei. Aici intră aproape 800.000 de ţărani care astăzi au pensii, unii de 40 de lei, unii de 50 de lei şi problema nu se mai pune ca acum 10 ani când aceşti ţărani care au lucrat în fostele CAP-uri aveau hai să zicem 55, 60 de ani, acum aceşti oameni sunt la 70 de ani, ei nu mai au puterea nici de a mai lucra în grădinile pe care le au, de aceea e nevoie de o asemenea măsură, pentru că mulţi din aceşti oameni au rămas singuri sau fie nu mai au rude, fie au fost părăsiţi de rude. Deci 1,2 milioane de oameni vor beneficia de această pensie socială minim garantată de 350 de lei, mărime care a fost stabilită în funcţie de coşul efectiv de consum.

În acelaş timp, ştiţi că noi am avut un proiect de lege în Parlamentul României, care a trecut, şi a trecut în special datorită parlamentarilor Partidului Democrat Liberal, pentru a corecta tot în sistemul de pensii, nedreptatea care s-a făcut la 1,8 milioane de pensionari care au lucrat în vechile grupe unu de muncă şi doi de muncă cu condiţii grele. Când s-a trecut la noul sistem de pensionare, aceşti oameni au pierdut la pensie, pentru că nu s-a mai ţinut seama de faptul că au lucrat în grupele unu şi doi, unde aveau dreptul să li se reducă numărul de ani şi aşa mai departe. Acest proiect de lege a fost aprobat de Parlamentul României se va aplica de la 1 ianuarie şi noi îl vom aplica. Este iniţiativa noastră.

În domeniul Agriculturii avem o serie de măsuri pe care le vom lua iarăşi imediat. În primul rând, vom reduce acciza pentru motorina folosită la lucrările agricole de undeva de la 270 de euro, cât este în prezent, la 21 de euro, cât este acciza minimă admisă de Uniunea Europeană pentru motorina cu aceste destinaţii. De asemenea, vom creşte renta viageră care se acordă ţăranilor care dau pământul în arendă neputându-l lucra sau ţăranilor care vând terenul. Ideea care este: nu se poate face agricultură productivă pe 1-2 hectare. Sunt iarăşi foarte multe familii de agricultori care au 1-2-3 hectare care nu le lucrează sau nu pot să le lucreze şi iată, oferim această posibilitate pentru ca dânşii să poată primi un venit care într-un fel e corelat cu venitul pe care l-ar putea obţine din terenul respectiv. Deci sunt, iată, o serie de măsuri care pot fi luate foarte rapid şi care pe de o parte pot să deblocheze energiile…

M-aţi întrebat trei măsuri, vă mai spun o măsură pe care o vom lua iarăşi foarte rapid: Vom trece decizii, multe decizii de la nivelul instituţiilor centrale la nivelul comunităţilor locale ale primarilor şi ale consiliilor locale şi vă dau şi un exemplu: primarul Negoiţă, în sectorul trei, a construit 19 grădiniţe pentru că e o cerere foarte mare din partea familiilor pentru aceste servicii. La şase grădiniţe nu le poate da drumul pentru că angajarea personalului se face de către Ministerul Educaţiei, care spune că nu are bani, nu are timp, nu are nu ştiu ce. E o aiureală, e o nebunie! De ce trebuie să ai o asemenea împărţire, deci Primăria construieşte grădiniţele, iar angajarea de personal o face Ministerul Educaţiei. O asemenea decizie trebuie transmisă la nivelul primăriilor, dar nu-i vorba numai de asta.

Trebuie trimisă Poliţia la nivelul comunităţilor locale. Rămânem doar cu nişte servicii complet specializate pentru crimă organizată sau pentru investigarea accidentelor de circulaţie în care s-au produs victime, în restul ciocniri, tamponări uşoare, la nivelul comunităţilor locale, la primării unde se pot organiza şi mai bine şi nu mai vorbesc de stăpânirea acestui fenomen care vedeţi că începe să apară şi în România, în care oraşe întregi parcă au scăpat de sub controlul autorităţilor în ce priveşte ordinea publică, bătălii între bande. Încep să apară şi la noi crimele, după cum vedeţi. Ne tot întrebam acum 5-10 ani, spuneam că în România sigur mai fură unu, mai se bat, dar nu avem crime. Iată că acum începem să avem şi crime, deci e nevoie să fie întărită autoritatea Poliţiei şi trecută în subordinea comunităţilor locale, să răspundă în faţa comunităţilor locale acolo unde de fapt sunt problemele.

Rep: PLD şi apoi PDL, la constituire, au avut un proiect destul de important, acela de unificare a forţelor de centru-dreapta. S-a finalizat acest proiect sau după alegerile parlamentare va exista o nouă etapă?

Th.S.: Noi credem în continuare în acest proiect. Putem spune că astăzi pe centru-dreapta, avem Partidul Democrat Liberal, care este cel mai puternic partid politic din România şi lumea scapă din vedere, şi analiştii, şi comentatorii, că s-a realizat echilibrarea scenei politice. Amintiţi-vă cum era situaţia în 2001-2004: Era un partid mare-stat la guvernare – PSD, iar în opoziţie erau partiduleţe: PNL cu 7% când l-am preluat eu, Partidul Democrat tot cam cu 7-8% în zona respectivă şi alte partide, dar şi noi, în momentul în care am făcut această fuziune între Partidul Liberal Democrat şi Partidul Democrat, am avut în continuare în vedere acest obiectiv.

Pentru că aici revin iară la diferenţa între mine şi domnul Tăriceanu, şi domnul Geoană. Dacă pe mine mă interesa numai cariera mea politică, n-ar fi trebuit să fac fuziunea, eram preşedinte de partid, un partid care luase 8%, bine mersi. Sunt partide în România care au resurse, au televiziuni, se agită foarte mult şi nu reuşesc să treacă pragul electoral, ori eu nu am. Nu aceste lucruri m-au montat pe mine în politică, ci m-a mânat un singur lucru, ideea că putem să guvernăm mai bine România şi putem face ca românii să ajungă mai repede la un standard de viaţă european, la venituri ca şi în Europa şi la condiţii de viaţă ca în Europa. Deci asta este ceea ce mă interesează pe mine şi în consecinţă avem la ora actuală pe centru-dreapta acest Partid Democrat Liberal, cel mai puternic, avem pe stânga PSD şi avem un PNL care se consideră că este de dreapta, dar de fapt e mână în mână cu PSD. De fapt, competiţia politică pentru 30 noiembrie este între PDL şi această alianţă ascunsă, netransparentă, între PNL şi PSD. Nu vi se pare curios că se atacă între ei acuma, se atacă între ei dar uită că au probleme de corupţie ambele partide?

Rep: Credeţi că, după rezultatul alegerilor, se mai poate vorbi cumva de o reactivare a Alianţei Dreptate şi Adevăr?

Th.S: Categoric că se poate, dar nu cu oameni care sunt captivi unor grupuri de interese oligarhice şi aici vreau să fiu foarte limpede. Domnul Tăriceanu, l-am văzut şi într-o emisiune foarte supărat împotriva grupurilor de interese, spunând că peste tot în lume sunt grupuri de interese şi în România, mai mult, spunând că cine nu acceptă grupurile de interese e împotriva intereselor naţionale. Mă şi mir din partea dânsului, cam aşa se spunea şi înainte de ’89, "Cine este împotriva a ce spunem noi este împotriva intereselor naţionale" (..) Dar revin, domnul Tăriceanu se face că nu înţelege, deci noi nu discutăm de grupuri de interese ale muncitorilor, reprezentate de sindicate, stăm la masă transparent, discutăm, nu discutăm de grupuri de interese ale producătorilor din industria alimentară, reprezentanţi de patronate, stăm la masă, discutăm transparent, nu, noi discutăm de acele grupuri de interese care sunt de fapt împotriva cetăţenilor, a Constituţiei, grupuri de interese care nu au în spate puterea de vot a cetăţenilor, dar doresc să schimbe deciziile celor care guvernează şi nu transparent (..), ci sunt cei care au puterea, de exemplu, de a-l determina pe domnul Tăriceanu să cheme pe ministrul Justiţiei în cabinetul lui de prim-ministru, fără să-i spună de ce, să-l pună faţă în faţă cu un om de afaceri suspect de acte de corupţie, la cererea acelui om de afaceri. La aceste grupuri de interese s-a referit domnul Traian Băsescu. În orice ţară civilizată, un asemenea prim-ministru a doua zi nu mai era în funcţie.

Noi discutăm de grupuri de interese care ocultează deciziile şi ţin captive autorităţile statului, acele grupuri de interese care au forţa de a determina Ministerul Transporturilor să anunţe o licitaţie cu nişte criterii pe care le poate îndeplini o singură firmă. Am avut un caz zilele trecute, cu un drum care trebuie recondiţionat. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă un preţ peste cât ar trebui să fie normal într-o competiţie cu mai multe firme. De aceste grupuri de interese discutăm şi pe care domnul Tăriceanu se face că nu le înţelege.

Rep: Mircea Geoană a declarat că experienţa de şef de guvern reprezintă o treaptă pentru dânsul, pentru şefia statului, pentru a candida la prezidenţiale. Pentru dumneavoastră reprezintă o miză alegerile prezidenţiale sau, la un moment dat, o candidatură pentru şefia statului?

Th.S.: Nu. Eu cred că domnul Traian Băsescu nu numai că a demonstrat că e cel mai bun preşedinte pe care l-a avut România, dar a fost o redută, cum spuneam, împotriva manifestării acestor genuri de grupuri de interese de care am discutat şi care acţionează împotriva intereselor generale ale României, ale românilor, pentru că în momentul în care truchezi o licitaţie şi o desemnez numai pentru o firmă, asta înseamnă să înşel oamenii, pentru că oamenii plătesc impozite şi taxe şi un Guvern mediocru, ca să nu spun captiv la aceste grupuri de interese, îşi bate joc de aceşti bani.

Deci domnul Traian Băsescu a fost o redută, o ultimă redută împotriva acestor încercări ale grupurilor de interese. Cred că el este în continuare omul care ar trebui să fie preşedinte pentru încă cinci ani şi va fi, pentru că, practic, îţi vine să râzi când te gândeşti că Geoană poate fi un competitor pentru preşedintele Traian Băsescu.

Nu, deci, sigur că domnul Geoană e liber, ca orice om liber din România, poate să candideze şi pentru împăratul Romei sau mai ştiu eu ce. Nu-l opreşte nimeni să candideze. Avem oameni în România care se cred împăratul nu ştiu cui, nu-i e interzis nici dânsului să viseze noaptea că ajunge preşedintele României. N-are cum să ajungă. N-are cum să ajungă nici prim-ministru.

(Interviu realizat de Valentina Ion, valentina.ion@mediafax.ro)