Strategie PNL la prezidenţiale: Băsescu - trend descendent, Geoană - cel mai slab candidat al stângii

În documentul obţinut de MEDIAFAX şi care va fi prezentat liderilor liberali se menţionează referiri la principalii contracandidaţi ai lui Crin Antonescu, Traian Băsescu şi Mircea Geoană.

"Nici Băsescu, nici Geoană nu sunt capabili să dea sentimentul că pot aduce ceva nou. A alege între ei apare ca a alege între două rele. Cifrele arată că Băsescu se află pe un trend descendent şi are de înfruntat un test dificil: până acum niciun preşedinte postdecembrist nu a reuşit să obţină două mandate constituţionale consecutive", se arată în documentul citat.

Despre Geoană se spune că "se confruntă cu o acută lipsă de credibilitate chiar în propriul partid, cât şi în rândul electoratului PSD, datorită comportamentului său duplicitar", fiind calificat drept "cel mai slab candidat propus de stânga în ultimii 20 de ani".

În plus, în condiţiile crizei şi neatractivităţii soluţiilor clasice "apare posibilitatea unui scenariu în care o masă decisivă din electorat să opteze pentru o soluţie nouă, non-convenţională-Crin Antonescu”.

Conform documentului citat, obiectivele PNL sunt "câştigarea alegerilor prezidenţiale pentru a impune un stil radical diferit de a face politică: un alt tip de preşedinte" şi "participarea la guvernare pentru aplicarea propriului program anticriză".

Pe de altă parte, potrivit strategiei PNL, pilonul politic vizează creşterea gradului de participare şi a prezenţei la vot, crearea unei coaliţii pentru Crin Antonescu (care să cuprindă componente ale dreptei, clasa de mijloc, dreapta libertariană, întreprinzători, zona de tineret din urbanul mare, care este desprins de mentalităţile paternaliste ale perioadei comuniste, componente ale stângii dezamăgite, atragerea societăţii civile autentice, neafiliată politic nimănui", şi identificarea PNL ca alternativă la actuala putere

"Strategia PNL trebuie să aibă în vedere două aspecte: dimensiunea pozitivă care consistă în prezentarea măsurilor economice şi sociale alternative la ieşirea din criză (10 măsuri economice pentru România în viziune liberală) şi dimensiunea de sancţiune a comportamentului guvernării PSD-PDL pe teme care ţin de clientelism politic, utilizarea abuzivă a banului public, mentalităţile convergente de partid stat. Aceste mesaje vor fi transmise prin toate canalele: parlamentare, de partid, administraţie locală", se arată în documentul de strategie al PNL.

Un alt punct strategic al PNL esre recuperarea electoratului urban, cu menţiunea că "Antonescu poate recupera din fostul electorat al Alianţei DA, dezamăgit de Traian Băsescu şi de alianţa PDL cu PSD la guvernare".

Conform strategiei liberale "PNL nu va intra în discuţie privind alianţe postelectorale".

"PNL nu trebuie să intre în capcana discuţiilor despre alianţe până în momentul rezultatului alegerilor prezidenţiale. Din punctul de vedere al actualei arhitecturi a Parlamentului, PNL se află la egală distanţă şi de PSD şi de PDL. Atâta vreme cât PDL este un partid populist şi non-ideologic ("popular" doar pentru export), care în guvernare a exclus măsurile dreptei politice, nu se poate vorbi despre o relaţie PNL-PDL în termeni de compatibilitate ideologică. Obiectivul PNL este câştigarea alegerilor prezidenţiale, iar eventualele negocieri se vor purta într-un cu totul alt context, cel postelectoral", se arată în documentul privind strategia electorală a PNL.

Potrviti documentului citat, "organizarea şi mobilizarea rămân factorii cheie la care PNL este deficitar şi care vor conta enorm în ecuaţia alegerilor prezidenţiale", strategia de reconstrucţie organizatorică a filialelor slabe fiind programată a se finaliza până la 1-15 septembrie.

Un alt obiectiv strategic al PNL este "creşterea numărului de membri" în lunile iulie şi august, urmând ca la finele fiecărei luni, filialele să prezinte preşedintelui PNL şi Secretariatului General progresele făcute, care vor fi analizate în şedinţa primului Consiliu Naţional Executiv care se va desfăşura în luna septembrie.

Astfel, se propune reînfiinţarea organizaţiilor locale cvasi-inexistente şi organizarea alegerilor în toate filialele teritoriale care au conduceri interimare.

Pilonul de campanie se bazează pe Echipa lui Crin Antonescu alcătuită la nivel naţional, din peste 2000 de tineri liberali - 47 de echipe de câte 50 de tineri liberali la nivelul fiecarei filiale TNL, care vor fi coordonate de preşedintele TNL, Florin Alexe şi al căror scop va fi să coordoneze, la nivelul fiecărei filiale, activitatea pe centrele de votare, respectiv secţiile de votare targetate şi să interacţioneze cu oamenii în zona pe care o au în responsabilitate.

Campania electorală mai vizează o campanie publică de strângere de fonduri bazată pe contribuţiile mici prin care electorii să simtă şi o legătură cu proiectul lui Crin Antonescu, prin care să fie asigurate "resursele necesare pentru a purta o bătălie eficientă pentru preşedinţie", dar care să încerce să introducă un mod nou de finanţare, bazat pe principii de transparenţă şi etică politică.

Campania lui Antonescu mai vizează şi continuarea unor programe lansate de Tăriceanu anul trecut: porţi deschise la PNL – campanie de atragere de noi membri dar şi personalităţi din toate domeniile.

O altă latură a campaniei pentru prezidenţiale vizează componenta virtuală - campanie pe internet, care are ca target profil tânărul român, intelectual, inteligent, cu studii medii sau superioare, cu sau fără job, din mediul urban, dar şi din diaspora.

Campania pe internet constă într-un set de instrumente online: site-ul oficial al candidatului, blogul candidatului, care asigură comunicarea directă cu utilizatorii de internet, site-uri şi blog-uri colaterale, prezenţa pe Twitter, Facebook, bannere şi mesaje online sau popularizarea pe motoarele de căutare.

"PNL a oscilat în ultimii ani în jurul pragului de 15% care desparte partidele mari de partidele mici. Campania prezidenţială este oportunitatea pe care PNL o are să iasă definitiv din logica partidului mic şi să depăşească psihologia locului 3. Campania prezidenţială creează posibilitatea unei construcţii organizaţionale care să aducă PNL la 20-30%. Redescoperirea militantismului politic este una dintre mizele acestei campanii, prin care PNL poate compensa absenţa altor pârghii instituţionale sau accesul limitat la resurse", se conchide în documentul de strategie al liberalilor.