Studenţii, nemulţumiţi de legea prin care rectorii pot avea un număr nelimitat de mandate: Educaţia, folosită ca unealtă politică

„Amendarea art. 213 alin. (7) din Legea nr. 1/2011 a Educaţiei Naţionale, eliminarea dispoziţiilor care fac referire la faptul că „o persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru mai mult de două mandate complete, succesive” şi eliminarea în totalitate a acestor prevederi pecetluieşte în mod vădit democraţia universitară şi principiile pe care universităţile din ţară şi le asumă. Astfel, această arogare a unei funcţii de conducere fundamentală pentru instituţiile de învăţământ superior pe durată nelimitată direcţionează unilateral educaţia spre totalitarism universitar”, arată Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), într-un comunicat de presă.

Studenţii consideră că „aviditatea după funcţie va constitui un nou canon al candidaţilor”, şi nu calitatea din propriile universităţi.

„Mai mult decât atât, constatăm cu stupoare faptul că decidenţii folosesc educaţia ca o unealtă politică. Curtea Constituţională a României a statuat într-o decizie din 2014 faptul că „Dezbaterea parlamentară a problemelor importante ale naţiunii trebuie să asigure respectarea valorilor supreme consacrate de Legea fundamentală, precum statul de drept, pluralismul politic şi democraţia constituţională. Acesta este motivul pentru care Curtea apreciază că, în realizarea atribuţiilor constituţionale, Parlamentul trebuie să-şi exercite cu bunăcredinţă drepturile şi obligaţiile constituţionale, cultivând o conduită a dialogului politic, atunci când interesul major al naţiunii o impune.” Astfel, se poate deduce faptul că educaţia nu constituie un subiect de interes naţional pentru membrii Parlamentului României la momentul actual, iar deciziile luate dovedesc un caracter politic neumbrit, în defavoarea principiilor democratice, care ar trebui să fie respectate fără echivoc în astfel de structuri”, susţin studenţii.

Tocmai de aceea, ANOSR subliniază că aceste alterări legislative se dovedesc a fi vădit neconstituţionale şi instigatoare la injusteţe.

„Interesele societăţii nu ar trebui, sub nicio formă, sacrificate pentru o serie de interese particulare, mai ales atunci când legiuitorul suscită imposturi şi omite în mod intenţionat să garanteze echitatea. Conform art. 213 alin. (6) din Legea nr. 1/2011 a Educaţiei Naţionale, „rectorul reprezintă legal universitatea în relaţiile cu terţii şi realizează conducerea executivă a universităţii.” Acesta „realizează managementul şi conducerea operativă a universităţii.” ”, conform sursei citate.

Astfel, asigurarea exercitării eficiente a atribuţiilor funcţiei de rector ar trebui să aibă caracter prioritar în faţa favoritismelor de ordin individual, şi facem apel ca demnitarii publici să declanşeze un sistem moral corect şi echilibrat, în baza căreia să funcţioneze sistemul legislativ românesc curent, arată studenţii.

Aşadar, ANOSR consideră că astfel de imersiuni neconstituţionale ale puterii legislative, prin intervenţii anarhice şi pur politice, vulnerabilizează democraţia. Interesele existente produc mutaţii în axul actului educaţional, astfel încât acesta pare mai adesea că gravitează în jurul calităţii sociale a persoanei, decât în jurul dezvoltării constante a învăţământului universitar.