Studiu: Alegerile pentru Parlamentul European, fragmentate în cinci „triburi de criză”

Krastev şi Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi de marcate de anxietăţile alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigraţie, pandemie şi războiul Rusiei din Ucraina.

Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov şi Norstat în unsprezece ţări europene, relevă că atitudinile cetăţenilor faţă de aceste crize ar putea fi un factor important în ceea ce priveşte alegerile. Se observă că imigraţia domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franţa şi Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia şi Portugalia, în vreme ce războiul Rusiei din Ucraina e pe primul loc doar pentru cetăţenii aflaţi cel mai aproape de graniţa de est a Europei.

În România, pandemia a reprezentat cea mai semnificativă criză, 28% dintre respondenţii români considerând că aceasta este problema care a influenţat cel mai mult modul în care îşi privesc viitorul.

Ivan Krastev şi Mark Leonard, autorii studiului, sunt de părere că electoratul tradiţional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga şi de dreapta şi prin orientările pro şi anti-europene, este puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceştia susţin că traumele provocate de aceste şocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigraţia, costul vieţii şi războiul de la graniţa de est a Europei) au devenit un factor important al comportamentului.

Krastev şi Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cele cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcţie de opiniile pe care cetăţenii din UE le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii ani.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard sunt că schimbările climatice şi imigraţia vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. La schimbările climatice pe primul loc s-au situat respondenţii din Franţa (27% dintre cei chestionaţi), apoi cei din Elveţia (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (împreună cu invadarea Ucrainei de către Rusia, la 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetăţenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) şi Spania (19%). În acelaşi timp, imigraţia a fost răspunsul dominant din Germania (31%) şi al doilea răspuns ca importanţă din Elveţia (19%).

România face excepţie de la acest trend, doar 3% dintre respondenţi selectând imigraţia ca problemă cheie dintre opţiunile prezentate (cel mai mic procentaj dintre toate ţările chestionate) şi 13% dintre respondenţi indicând schimbările climatice.