Sulfina Barbu într-un interviu acordat MEDIAFAX: Boc - onest, tenace, responsabil; Blaga - organizator, om de echipă, bun politician

Declaraţiile Sulfinei Barbu:

- Cea mai dificilă întrebare pusă de fiica dvs: Andreea mea m-a întrebat de ce toată lumea cere bani. Şi a spus: «Mami, eu nu înţeleg de ce toată lumea vine şi cere bani de la Guvern. Guvernul de unde să dea bani?». I-am explicat că şi educaţia şi sănătatea şi armata şi poliţia sunt domenii susţinute din fonduri guvernamentale. Şi atunci Andreea a spus: «Nu înţeleg un lucru, dacă toată lumea vrea bani, de ce nu vă gândiţi să faceţi mai mulţi bani?». Şi am întrebat-o: «Tu cum crezi că am putea face mai mulţi bani la bugetul de stat?» Şi mi-a spus: «Eu cred că din agricultură». A fost, dacă vreţi, cea mai dificilă discuţie, pentru că nu am avut răspunsuri la toate întrebările şi am constatat că întotdeauna copiii au o logică foarte clară, o minte curată, gândesc curat şi spun sincer ceea ce gândesc. Asta a gândit Andreea mea şi nu am reuşit încă să-i dau răspunsul de ce nu merge suficient de bine agricultura, un domeniu pe care ea îl vede ca fiind domeniul care poate relansa România. Şi turismul.

- PDL se va descurca fără sfaturile preşedintelui Băsescu, atunci când acesta nu va mai fi preşedintele ţării? Eu cred că vom fi pe picioarele noastre, suntem deja pe picioarele noastre ca partid politic. Eu cred că va fi suficient de matur şi trecut prin suficiente lupte electorale ca să se descurce şi fără Traian Băsescu, dacă domnia sa va alege într-adevăr să nu mai revină în politică.

- Despre huiduielile oamenilor: Un politician nu se simte confortabil. Eu vă spun din punctul meu de vedere că nu mă simt confortabil, dar am şi poate norocul, posibilitatea să vorbesc cu oamenii, să le explic de ce susţin şi care sunt efectele. Sunt oameni care înţeleg, sunt oameni care, sigur, nu înţeleg. Întotdeauna un politician are aliaţi şi adversari politici sau susţinători ai partidelor politice de pe scena politică din România. Nu te simţi bine când eşti acuzat pe nedrept, dar dacă îţi faci datoria, vorbeşti cu oamenii şi le explici de ce ai susţinut legea educaţiei, de ce ai susţinut Codul Muncii, Legea dialogului social, care sunt principalele puncte care vin în beneficiul şi angajatorului şi angajatului, eu cred că oamenii respectivi îşi schimbă atitudinea, chiar dacă nu te laudă, măcar au motivaţia de la tine ca politician. Când nu intri în dialog cu oamenii, poţi să te aştepţi să te huiduie, pentru că nu ai explicaţii.

- PDL nu se va scinda după Convenţia Naţională de la sfârşitul acestei săptămâni. Refuz astfel de speculaţii. Oricare dintre candidaţii la şefia partidului, indiferent dacă va câştiga sau va pierde, va rămâne ataşat PDL. Într-un partid, cel mai important este jocul de echipă.

- Despre schimbarea siglei PDL: Pentru schimbarea siglei partidului este necesară realizarea unor studii serioase. Mie îmi place inima PPE ca simbol.

- Scenariul cel mai negru pentru PDL: Principala provocare pentru PDL o reprezintă anul electoral 2012. Partidul doreşte să-şi recâştige încrederea electoratului. PDL este obligat să vină cu acţiuni concrete.

Calităţile candidaţiilor în PDL: Emil Boc este un om onest, tenace şi care îşi asumă responsabilităţile, iar Vasile Blaga este un foarte bun organizator, un om de echipă şi un foarte bun politician.

- Nu doresc să îi critic pe niciunul dintre cei trei candidaţi la şefia partidului şi nici echipele lor. Eu cred că oricare dintre echipe poate să realizeze îmbunătăţirea cumunicării. Oricare echipă are oameni calificaţi.

- Despre funcţia de secretar general al PDL: Pot discuta cu oricare dintre organizaţiile PDL, am experienţă în organizare, sunt de 13 ani membră a partidului, cunosc Statutul formaţiunii. Am convingerea că, pe lângă fermitate, ai nevoie şi de capacitatea de a dialoga. Ştiu să zâmbesc atunci când trebuie, dar să fiu şi intransigentă atunci când este necesar.

-Precuparea pentru ţinută este importantă pentru orice om politic şi pentru orice persoană publică. Sigur, mai sunt şi stângăcii. Chiar şi în rândul politicienilor din România, pentru că nu poţi să mergi cu aceeaşi ţinută în oricare dintre situaţii. Sunt convinsă că sunt şi stângăcii. V-aş da un exemplu: atunci când eram ministru, am avut foarte multe zone în care am mers, pe diguri sau la zone afectate de inundaţii unde trebuiau făcute anumite intervenţii. Nu întotdeauna eram pregătită cu o pereche de încălţări în maşină adecvată pentru zona aceea şi s-a întâmplat să merg şi cu o încălţăminte neadecvată. Eu recunosc şi pot să-mi recunosc şi această greşeală a mea personală, dar cred că era mai important să ajung acolo unde trebuia luată decizia decât să mă gândesc cu ce pantofi să mă încalţ. Recunosc, am suportat criticile, am învăţat între timp, dar cred că despre asta putem să discutăm mult.

- Despre pantofii şefului FMI: Eu nu pot să am decât două explicaţii. Nu ştiu care este cea corectă. În primul rând, poate o lipsă de preocupare majoră pentru ţinută, pentru că, sigur, un om precum Jeffrey Franks are multe de făcut, multe calcule, multe analize, discuţiile de la toate ministerele nu sunt simple, pentru că discutăm de date, de cifre concrete. Poate să fie o precupare pentru ţinută trecută doar în planul doi sau poate pur şi simplu să fie o neatenţie. Poate nu s-a uitat la pantofi. Poate nu a verificat că acei pantofi au probleme, nu ştiu să vă spun, dar în oricare dintre variante eu cred că trebuie să tragă un semnal de alarmă. Probabil că este o scăpare. Este departe de casă, o fi ezitat să meargă la magazin să-şi cumpere o altă pereche de pantofi, nu ştiu sau nu a avut o altă pereche de pantofi de rezervă, dar cert este că lucrul acesta a apărut şi acest lucru nu este bun pentru imaginea domniei sale faptul că pantofii aveau acea gaură destul de mare în talpă.