COMENTARIU Valeriu ŞUHAN: Minte de statuie…
Printr-un concurs de împrejurări, mai degrabă nefericite, domnul Iulian Bulai este deputat şi Preşedintele Comisiei de Cultură din Cameră.
Domnia sa s-a opus acordării unei indemnizaţii de merit scriitoarei Daniela Crăsnaru.
Doamna Daniela Crăsnaru a împlinit de curând 70 de ani.
Cu ocazia asta şi având în vedere cariera domniei sale, Uniunea Scriitorilor din România a propus-o Academiei Române pentru a-i acorda o indemnizaţie de merit.
O mulţime de creatori din România, precum doamna Crăsnaru, primesc astfel de indemnizaţii.
Perfect legal şi legitim.
E o formă de recunoaştere a operei de-o viaţă a unui om în domeniul creaţiei artistice.
Domnul Bulai nu vrea să fie recunoscător doamnei Crăsnaru şi s-a opus să i se acorde indemnizaţia.
Domnul Bulai spune că doamna Crăsnaru a scrisîn 1972 o poezie care proslăvea comunismul şi asta îl oripilează.
Ce-o fi ştiind domnul Bulai despre perioada respectivă?!
Mai nimic, dar asta nu-l împiedică să se manifeste anacronic prin dogmatismul pe care nu se sfieşte să-l afişeze.
Cu toate astea, domnul Bulai se declară ataşat valorilor democraţiei.
Ce, îl doare gura?!
Eu sunt absolut convins că, dacă ar fi apucat vremurile alea, domnul Bulai ar fi folosit şansa de a deveni un destoinic utecist.
Ar mai fi vorba de competenţa domnului Bulai.
Ce l-o recomanda pe domnia sa?!
Cred că nici vocea şi nici talentul.
Poate, doar familia. Mă refer la familia sa politică.
Altfel, rămâne doar capacitatea domnului Bulai de a se transforma în statuie.
A făcut-o deja pe străzile din oraşele scandinave.
Tot e bine că nu s-a orientat către Bruxelles.
Dacă i-ar fi venit ideea să se pietrifice în vestita statuie „Manneken Pis”?!
Oricum, domnul Bulai e lipsit de inhibiţii.
Nu-l reţine nimic să se manifeste ca un comisar politic bolşevic.
Din nefericire, oameni ca domnul Bulai s-au înmulţit şi au început să ne sufoce cu intransigenţa lor compusă fals dar, mai ales, tâmp.
„Bulaii” răsăriţi din neant se exprimă lejer în legătură cu orice, ratând cele mai bune şanse de a tăcea şi, eventual, de a învăţa.
Cu ei începe şi se termină totul, ei ştiu mai bine orice, ei au inventat apa caldă şi mersu’ pe jos.
Ei sunt Adam şi Eva la un loc!
Ca să nu facă diferenţă de gen…