Summitul UE27 de la Bratislava în care se discută viitorul UE, fără Marea Britanie. Poziţia României la reuniune

România pledează la întâlnirea celor 27 de preşedinţi şi premieri de la Bratislava pentru o aprofundare a integrării europene în toate procesele Uniunii Europene. "Poziţia României, poziţia pe care o voi exprima acolo foarte clar, este de o importanţă strategică naţională, pentru noi este foarte clar: vrem o aprofundare a integrării europene, vrem ca România să fie mult mai profund integrată în toate procesele Uniunii Europene şi credem că o integrare mai profundă este una din soluţiile pentru multiplele crize europene", a spus Iohannis.

Iohannis a explicat că integrarea aprofundată a României înseamnă integrarea în zona euro şi integrarea în spaţiul Schengen. În ceea ce priveşte aderarea la zona euro, preşedintele a spus că termenul stabilit pentru 2019 a fost "nerealist" şi că România nu are o ţintă fixă.

De asemenea, în ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen, România a primit un semnal pe această temă prin vizita preşedintelui francez Francois Hollande la Bucureşti cu trei zile înainte de summit-ul de la Bratislava, Iohannis spunând atunci că România este sprijinită de Franţa în chestiunea Schengen.

Referitor la poziţia României pe tema viitorului UE, Iohannis a declarat că va susţine că priorităţile strategice trebuie să fie securitatea internă şi securitatea externă, creşterea economică, crearea de locuri de muncă în special pentru tineri şi consolidarea pieţei interne a Uniunii.

"La Bratislava voi susţine că priorităţile noastre, ale Uniunii Europene, priorităţile noastre strategice trebuie să fie securitatea internă şi securitatea externă a Uniunii Europene, creşterea economică, crearea de locuri de muncă în special pentru tineri - avem un şomaj mult prea mare în rândul tinerilor la nivelul Uniunii - şi consolidarea pieţei interne a Uniunii" a declarat Iohannis.

Preşedintele a mai spus că trebuie pus accentul pe proiecte care unesc şi nu pe acelea care aprofundează diviziunea, care se poate constata în multe situaţii, diviziunea Est -Vest, respectiv diviziunea Nord - Sud. "Aceste linii de acţiune cred că trebuie să se axeze pe patru lucruri, primul fiind concentrarea pe acele dosare care stimulează coeziunea, evitarea dosarelor care duc la o aprofundare a divizării. Doi - şi foarte important - menţinerea realizărilor cheie ale Uniunii Europene, şi aici, evident, este vorba de libertăţile fundamentale şi de piaţa internă comună, piaţa unică cu cele patru libertăţi, dar şi zona Schengen, zona euro. În al treilea rând, cred că trebuie să fim foarte oneşti şi să ne concentrăm pe creşterea transparenţei şi a legitimităţii instituţiilor europene", a spus preşedintele.

În contextul în care a vorbit şi despre nevoia de comunicare, Iohannis a criticat duplicitatea unor lideri care, prin discursul lor, riscă să alimenteze partidele extremiste. "Constatăm foarte des că la Bruxelles vin lideri naţionali şi toţi vorbesc de bine despre Uniunea Europeană, despre viitorul ei, despre ce trebuie să facem noi ca să funcţioneze. Aceeaşi lideri merg acasă şi încep să aibă un discurs exact opus, acuză Uniunea Europeană, pentru toate greşelile care de fapt se fac în plan naţional, pentru toate eşecurile pe care fiecare le are la el acasă. Aşa nu se poate! Este nevoie de o comunicare serioasă, este nevoie de o comunicare credibilă", a mai susţinut el.

Pe de altă parte, Iohannis a precizat că în unele situaţii este nevoie de a lăsa anumite chestiuni în responsabilitatea politicienilor naţionali, dar în alte situaţii este bine pentru toată lumea să fie luate decizii şi să fie creată o comandă unică, pentru a permite o abordare unitară.

În pregătirea întâlnirii de la Bratislava preşedintele Klaus Iohannis a discutat cu preşedintele francez Francois Hollande care a făcut o vizită de stat la Bucureşti. Anterior s-a deplasat la Belin pentru o întâlnire cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, la care au participat premierul Belgiei Charles Michel şi premierul Luxemburgului Xavier Bettel. De asemenea, Iohannis a avut o convorbire telefonica cu preşedintele Consiliului European Donald Tusk.

De altfel, înaintea summit-ului, Tusk a spus că această criză generată de hotărârea Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană reprezintă o oportunitate de identificare a problemelor şi de reformare a Blocului comunitar. Preşedintele Consiliului European a insistat că liderii europeni trebuie să arunce o "privire brutală şi onestă" asupra situaţiei şi să găsească soluţii.

"Nu trebuie să lăsăm această criză să treacă în mod inutil", a adăugat Tusk, citat de site-ul agenţiei Reuters. "Nu am venit la Bratislava pentru a ne consola unii pe ceilalţi sau pentru a nega provocările reale cu care ne confruntăm în acest moment special al istoriei comunităţii noastre după referendumul britanic", a subliniat Tusk, care va prezida reuniunea liderilor statelor membre UE fără Marea Britanie.