Superimunitatea şi dezincriminarea conflictelor de interese, criticate dur în Raportul MCV

Draftul raportului, consultat de "Gândul", arată că raportul experţilor europeni va critica dur modificările la Codul Penal privind introducerea superimunităţii pentru parlamentari şi dezincriminarea conflictelor de interese.

În concluziile draftului de raport se menţionează că există îngrijorări referitoare la independenţa sistemului judiciar şi că există o rezistenţă la nivel politic şi administrativ privind măsurile anticorupţie.

Viteza excesivă şi modul netransparent în care au fost votate amendamentele la Codul Penal în decembrie 2013 au fost văzute drept provocări fundamentale la adresa legislaţiei anticorupţie şi a promovării măsurilor de integritate.

În draftul raportului, citat de "Gândul", sunt laudate activităţile DNA, ANI şi Curţii Supreme şi se analizează şi modul în care au fost făcute numirile la Curtea Supremă, Parchetul General şi DNA.

Experţii CE notează că procedura de numire a preşedintelui Curţii Supreme şi a vicepreşedintelui instanţei a fost "una clară şi fără influenţe politice".

În schimb, în privinţa numirilor şefilor Parchetului General şi DNA, Comisia Europeană spune că mai potrivită ar fi fost o selecţie pe bază de concurs. Raportul notează, totuşi, că la DNA a fost numit un şef cu un "track-record" în lupta anticorupţie.

În raport este menţionat şi subliniat episodul eliminării de la conducerea secţiei I a DNA a procurorului Lucian Papici.

Istoria MCV arată, până acum, că progresele în Justiţie nu sunt ireversibile, astfel că paşii înainte în unele arii pot fi negate sau minimalizate de paşi înapoi în alte zone. În decembrie 2013 deciziile luate în Parlament au fost un indicator clar că principiile de bază ale reformei în Justiţie sunt departe de a fi betonate- a fost nevoie de intervenţie Curţii Constituţionale pentru a reitera aceste principii.

Acest lucru face imposibil de evaluat sustenabilitatea reformei şi greu de judecat cât de mare este impulsul intern pentru a asigura un trend pozitiv.

De asemenea, în draft se arată că circumstanţele dificile din 2012 nu au ştirbit din determinarea multor instituţii şi indivizi din România de a consolida progresele. Comisia crede că monitorizarea MCV, oportunităţile oferite de fondurile europene, implicarea activă a Comisiei şi a multor state membre continuă să fie un suport considerabil pentru reformele din România. Următorul raport urmează să fie publicat peste un an de zile.

CE notează, de asemenea că motorul statului de drept este Curtea Constituţională, iar atacurile din 2012 la adresa acesteia nu au fost reluate şi şi-a consolidat rolul de arbitru.

Experţii CE notează că dezbaterile privind Constituţia vor reveni în 2014 şi că este important ca CSM să aibă posibilitatea să participe activ, cu cometarii şi propuneri privind sistemul judiciar.

În draft se mai arată că important este să fie excluse schimbările care ar creşte influenţa politicului asupra funcţiilor cheie din Justiţie sau care să ducă la slăbirea sistemului judiciar.

Potrivit draftul, noua Constituţie trebuie să respecte normele Comisiei de la Veneţia.