„Temele pe care le avem ca naţiune în următorii zece ani, să spunem, sunt foarte limpezi. Până şi presa noastră a reuşit să le fixeze pe agenda publică”, a afirmat ministrul.
El a menţionat în acest sens reformarea statului, începând cu Constituţia. „Trebuie să reformăm statul, începând cu legea fundamentală, Constituţia, trebuie să ne reinventăm identitatea naţională, rolul instituţiilor publice şi trebuie, mai ales, să rescriem, în termenii unui pact social modern, contractul politic între stat şi cetăţeni”, a spus el.
„Vestea bună este că nu mai suntem singuri sau prinşi în cleştele unor imperii, ci acţionăm ca stat membru cu drepturi, în principiu egale, şi putem să ne prevalăm de toate tratatele pentru a cere şi oferi solidaritate şi pentru a stimula politicile de coeziune„, a adăugat el.
Pe de altă parte, ministrul a spus că unul dintre cele mai „supărătoare” aspecte este legat de incapacitatea României de a absorbi fonduri structurale.
„O facem într-o proporţie atât de modestă, astfel încât am înregistrat recordul dubios de a fi contributori neţi la bugetul Uniunii, fără să reuşim să capturăm aceste enorme resurse pentru a accelera ieşirea României din subdezvoltarea economică. Este un rău structural, moştenit din tranziţie, dar este şi un efect pervers al contraselecţiei care a operat în constituirea elitelor noastre politice”, a spus ministrul.
El a mai spus că „sloganul liberal «prin noi înşine» este mai actual ca oricând”. „Este cu totul impropriu să ne aşteptăm ca după ce ne-am dobândit statutul de stat membru să fim ţinuţi de mânuţă în continuare ca un minor cu probleme„, a comentat el.