Szasz Jeno (PCM): Nu secuii ameninţă România, ci secuii sunt provocaţi într-un mod foarte grosolan

Preşedintele PCM, Szasz Jeno, şi vicepreşedintele formaţiunii Farkas Csaba s-au declarat nemulţumiţi de faptul că la o televiziune a fost titrat, în timpul unei emisiuni de zilele trecute, timp de câteva zeci de minute, titlul "Secuii ameninţă România", transmite corespondentul MEDIAFAX.

Szasz Jeno a spus că, de fapt, "nu secuii ameninţă România, ci secuii sunt provocaţi într-un mod foarte grosolan".

"Nu secuii ameninţă România, ci secuii sunt provocaţi într-un mod foarte grosolan şi necivilizat, şi fără cultură, şi fără tradiţie, şi fără... aş putea să le înşirui toate cuvintele existente. De cei care, spre exemplu, au propus să regionalizăm Ţara Românească în opt judeţe, iar Ţinutul Secuiesc să intre într-o regiune cu opt judeţe, unde maghiarii devin minoritari, chiar de domnul Traian Băsescu şi Guvernul PDL. UDMR o să aibă marea realizare că n-a realizat nimic. Viitorul nostru e în pericol, viitorul comunităţii maghiare", a spus Szasz Jeno.

El a susţinut că, în comunism, Ceauşescu a vândut comunitatea săsească din România Germaniei, 300.000 de evrei au fost vânduţi Israelului şi probabil ar fi vândut şi maghiarii, dar "Ungaria, fiind o ţară săracă şi comunistă", nu avea cine să-i cumpere.

Potrivit lui Szasz Jeno, după "purificarea etnică" făcută în timpul regimului Ceauşescu, "probabil unii n-au scăpat de anumite reflexe ale trecutului".

"Dacă acum nu se dă voie pentru o regiune de sine stătătoare, precum Ţinutul Secuiesc, atunci probabil ultimii paşi ai asimilării vor fi făcuţi. Primii paşi au fost făcuţi sub Ceauşescu, acum - ultimii, sub o haină europeană", a spus Szasz.

El a subliniat că "statul român ar trebui să trateze minorităţile naţionale cu discriminare pozitivă" şi să facă tot posibilul pentru ca maghiarii să rămână aici şi să se simtă mulţumiţi de soarta lor.

Preşedintele PCM a precizat, în acest sens, că maghiarii nu au drepturile colective asigurate şi, ca atare, nici universitate de stat maghiară.

"Nu politicienii din Bucureşti trebuie să se declare mulţumiţi de starea comunităţii maghiare din ţară, noi ar trebui să fim mulţumiţi, nu invers. Îşi dau cu părerea că maghiarii trăiesc bine şi că au toate drepturile, dar noi nu simţim starea asta de bine şi nici că am avea drepturile colective asigurate. Dimpotrivă, drepturile colective nu sunt codificate în România, nici acum revizuirea Constituţiei nu prevede drepturile colective ale minorităţilor naţionale. Dacă am fi o ţară europeană, nici nu ar trebui să vorbim de minorităţi, ci de comunităţi naţionale. Dreptul colectiv înseamnă că subiectul problemei este comunitatea însăşi, nu eu, personal, am dreptul de a vorbi în limba maternă, ci comunitatea să aibă dreptul la o universitate de stat în limba maghiară, de care nu avem nici azi. Că vis-a-vis de problemele comunităţii, noi, maghiarii, suntem în măsură - şi avem instituţiile legale - să decidem asupra sorţii comunităţii, vis-a-vis de cultură, învăţământ, sănătate şi aşa mai departe", a spus Szasz Jeno.

El a adăugat că o formă de rezolvare a drepturilor colective o reprezintă autonomia.

"Sunt mai multe forme de autonomie: culturală, despre care vorbim despre maghiarii care trăiesc în afara Ţinutului Secuiesc, dar este şi autonomia teritorială, care poate fi denumită şi autonomie regională, ca să nu fie că scoatem Ţinutul Secuiesc din buricul ţării. Eu am încredere că majoritatea românească din Maramureş, Crişana, Galaţi sau Bucureşti, că românii o să aibă grijă de maghiarii mei. Atunci de ce nu are majoritatea românească încredere în noi - vorbesc de clasa politică din Bucureşti - că noi, maghiarii, vom avea grijă de românii noştri din Ţinutul Secuiesc", a conchis Szasz Jeno, subliniind că maghiarii nu cer drepturi colective care să fie în defavoarea majorităţii.

În aceeaşi conferinţă, vicepreşedintele PCM Farkas Csaba a spus că în secuime sunt tensiuni sociale, dar şi de natură etnică, "alimentate de anumite surse din spate care pot aduce grave prejudicii convieţuirii".

"PCM condamnă în modul cel mai ferm tensiunile interetnice care au apărut în ultimele săptămâni, care au culminat cu evenimentele din Alba Iulia, unde rectorul Institutului Teologic a fost maltratat fizic. În secolul XXI este inadmisibil şi cerem autorităţilor ca în cel mai scurt timp acest lucru să fie sistat şi să revenim la o convieţuire normală româno-maghiară. La unul dintre posturile de televiziune scrie că «Secuii ameninţă România». Nu se poate aşa ceva. Este o ameninţare gravă la adresa unei comunităţi. Noi nu ameninţăm pe nimeni. Niciun partid românesc, nici Guvernul nu sesizează anumite aspecte care sunt de-a dreptul înspăimântătoare", a spus Farkas, care a calificat titlul respectiv drept "inadmisibil".

Farkas Csaba a adăugat că în secuime există şi o stare de tensiune "etnică", pe lângă cea socială, dat fiind că maghiarii se tem că nu vor mai putea să ia decizii în ceea ce priveşte comunitatea proprie, dacă sunt înglobaţi într-o regiune mare, unde să fie în minoritate.

"Aceste tensiuni sunt alimentate de anumite surse din spate care pot aduce grave prejudicii convieţuirii noastre. Şi trebuie să recunoaştem, şi în Ţinutul Secuiesc există o tensiune din această cauză. Şi etnică, şi socială. Dar pe baza tensiunii sociale care există, este mai uşor să existe şi o tensiune etnică. Lumea din secuime este obişnuită să fie întrebată şi să decidă comunitatea despre soarta ei şi percepe un anumit pericol. Dacă e înglobată într-o regiune unde se va afla în minoritate şi nu o să poată să decidă aproape nimic, simte un pericol asupra viitorului comunităţii", a susţinut acesta.