Szasz: UDMR a fost de acord iniţial cu adoptarea la pachet a legii statutului şi a regionalizării

Szasz Jeno a spus, joi, într-o conferinţă de presă la Miercurea Ciuc, că, deşi are informaţii potrivit cărora UDMR ar fi fost de acord, la început, cu trecerea într-un pachet a legilor statutului minorităţilor şi a regionalizării, după controversele iscate în ultima vreme nu va mai accepta propunerea de împărţire administrativ-teritorială a României avansată de preşedintele Traian Băsescu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Nu vreau să fac nicio critică la adresa UDMR, dar eu am informaţii că la început UDMR era de acord ca cele două legi, legea minorităţilor şi cea a judeţelor mari, să treacă într-un pachet, numai că atunci când au văzut UDMR-iştii noştri că populaţia nu este de acord, s-au răzgâdit şi e bine că au făcut-o. Probabil că mai au nevoie de timp ca să se răzgândească şi mai bine, că nu au dreptul nici Marko, nici Kelemen să renunţe la regiunea Scaunului Mureş când este vorba despre Ţinutul Secuiesc", a declarat Szasz Jeno.

Preşedintele PCM a afirmat că, dacă UDMR va accepta cea mai recentă propunere de regionalizare a preşedintelui Traian Băsescu, acesta ar putea fi ultimul act politic al Uniunii.

"UDMR n-o să accepte propunerea preşedintelui Băsescu. Dacă acceptă, probabil va fi ultimul act al UDMR, politic vorbind, că la anul n-o să mai intre la guvernare, în Parlament, că după aceea trebuie să vină acasă. Probabil că e bine în fotoliul de ministru, e plăcut şi în Palatul Cotroceni când stai la discuţii cu domnul preşedinte, dar după aceea trebuie să te întorci acasă, pe Valea Nirajului sau pe Valea Târnavei Mici, şi trebuie să le spui cetăţenilor «v-am abandonat, v-am vândut, n-am fost alături de voi», iar oamenii nu vor accepta aceste explicaţii", a adăugat Szasz Jeno.

Potrivit acestuia, cea mai "bună şi mai realistă soluţie" este ca regiunile să fie conturate de populaţie, prin vot, prin referendum sau prin decizia consiliilor locale, acestea fiind foruri deliberative.

Szasz Jeno a adăugat că România a semnat mai multe documente internaţionale privind drepturile minorităţilor pe care trebuie să le respecte, printre acestea Recomandarea 1.201 din 1993 care precizează, la articolul 11, că "dacă o minoritate este majoritară are dreptul la unităţi administrative conform tradiţiei istorice", Recomandarea 1.334 din 2003 a Consiliului Europei care spune că "relaţia dintre majoritate şi minoritate se poate rezolva prin autonomie", Raportul 1.811 din 2007, potrivit căruia "regionalizarea se face prin respectarea tradiţiilor istorice şi culturale", precum şi convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor, care prevede interzicerea modificării delimitării teritoriilor administrative în defavoarea minorităţilor.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la B1TV, că le-a spus reprezentanţilor UDMR, la Cotroceni, că maximul pe care îl poate oferi este o formulă de opt judeţe plus Harghita şi Covasna, separat, care să rămână aşa cum sunt acum, dar "niciodată unite".

"Le-am spus (reprezentanţilor UDMR, n.r.) că maxim ce putem face în condiţiile în care nu vreţi să organizăm teritoriul pe judeţe mari este ca cele două judeţe, Covasna şi Harghita, să rămână aşa cum sunt. Separate, ca judeţe. Le avem acum, Covasna şi Harghita. Rămân aşa cum sunt. Este varianta opt plus doi şi este maxim ce puteţi obţine", a spus Băsescu, referindu-se la discuţiile avute, marţi, la Cotroceni.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat, miercuri, că în cadrul consultărilor de la Cotroceni s-a discutat despre o variantă de reorganizare administrativ-teritorială a ţării cu opt judeţe, plus Harghita şi Covasna, acestea rămânând separat, în actuala formulă.

Kelemen a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că această variantă propusă de preşedintele Traian Băsescu este "una de lucru".