Tăcerea MAE de la Kiev şi Bucureşti favorizează speculaţiile presei în cazul de spionaj

Presa ucraineană de vineri vorbeşte chiar despre o campanie a României de discreditare a Ucrainei, motivată şi de interese economice în zona Dunării, care ar putea fi urmate şi de pretenţii teritoriale.

"Scandalul de spionaj" dintre România şi Ucraina rămâne însă alimentat, începând de miercuri, numai de informaţii de presă, autorităţile de la Kiev şi Bucureşti neoferind nici o poziţie oficială.

Presa ucraineană a fost prima care a anunţat, miercuri, expulzarea din România a ataşatului militar ucrainean şi a asistentului acestuia, în timp ce presa română relata despre un scandal de spionaj în care sunt implicaţi un subofiţer român şi un fost ataşat militar bulgar.

Preşedintele comisiei parlamentare ucrainene pentru apărare şi securitate naţională şi ministrul ucrainean al Apărării au fost ulterior citaţi de presă cu declaraţii privind o reacţie simetrică a Ucrainei, tot ziarele relatând că autorităţile de la Kiev i-ar putea expulza pe Iustinian Focşa, secretar II la Consulatul General al Românei din Cernăuţi, şi Radu Filip, ataşat militar la Ambasada română din Kiev, pentru presupuse acţiuni care pun în pericol securitatea ţării.

Cum nici expulzarea diplomaţilor ucraineni, nici măsura similară a Kievului nu au fost confirmate oficial, presa a continuat să publice speculaţii şi opinii ale analiştilor, care vorbesc despre interese economice în zona Dunării, decizia Curţii de Justiţie Internaţionale privind delimitarea platoului continental, un proiect depus în Parlamentul European privind protecţia drepturilor minorităţii române din Ucraina, diferendul privind canalul Bîstroe sau chiar pretenţii teritoriale ale României asupra Ucrainei. Nici amânarea vizitei la Kiev a preşedintelui român, Traian Băsescu, nu a fost uitată, acestei decizii atribuindu-i-se ca motivaţie exact scandalul de spionaj.

Ukrainskaia Pravda îl citează vineri pe directorul Centrului de Studii pentru Societatea Civilă Vitali Kulik, care apreciază că România ar fi lansat o campanie pentru a crea Ucrainei imaginea unei ţări care spionează un stat membru NATO.

Potrivit unor surse citate de presa de la Kiev, cei doi diplomaţi români sunt acuzaţi de acţiuni care afectează securitatea Ucrainei şi încălcarea convenţiilor privind relaţiile diplomatice şi consulare, alimentarea sentimentelor separatiste şi acţiuni acoperite pentru finanţarea unor organizaţii sociale şi culturale, dar şi pentru transmiterea de informaţii lipsite de obiectivitate privind autorităţile publice ucrainene, cu intenţia de a discredita Kievul pe plan internaţional.

Amploarea scandalului consumat pentru moment doar în presă poate fi motivată şi de situaţia de la Kiev, care pare a fi mai instabilă decât de obicei. Încă nerefăcută după "criza gazelor" de la începutul anului, puterea ucraineană este măcinată în continuare de disputele dintre preşedintele Viktor Iuşcenko şi premierul Iulia Timoşenko, cu ieşiri tot mai spectaculoase de ambele părţi şi culminând cu descinderea agenţilor mascaţi ai serviciului de securitate ucrainean la sediul companiei de distribuţie de gaze.

În plus, Ucraina, afectată serios şi de criza economică, are ca scop declarat o viitoare aderare la NATO, foarte problematică atât din cauza instabilităţii politice, cât şi a disputelor şi diferendelor cu Rusia, care au avut ca rezultat, în plină iarnă, suspendarea livrărilor de gaze naturale ruseşti către Europa. În aceste condiţii, o eventuală acuzaţie de spionaj împotriva unui stat membru al Alianţei, devine mult mai gravă, având consecinţe serioase cu numai câteva săptămâni înaintea unui summit NATO.

Iar scandalul de presă intervine într-un moment în care Ucraina nu mai are ministru de Externe. Parlamentul ucrainean - ale cărui lucrări sunt frecvent suspendate de deputaţii care blochează prezidiul - şi-a găsit timp miercuri pentru a-l demite pe Volodimir Ogrizko, lăsând diplomaţia fără conducere într-un moment delicat.

Însă nici diplomaţia de la Bucureşti nu se află într-o situaţie mai bună. După ce timp de câteva zile a cerut răbdare şi a repetat aproape mecanic faptul că MAE nu comentează, purtătorul de cuvânt al Ministerului român de Externe pare tot mai greu de contactat.

Spre deosebire de colegii lor din România, cei de la Biroul de presă al MAE ucrainean au răspuns la telefon, însă doar pentru a explica ceea ce era oarecum previzibil - că deocamdată nu au de comunicat informaţii oficiale. Ei au subliniat că nici nu confirmă, nici nu infirmă informaţiile din presă şi au precizat că vor da un comunicat atunci când vor avea elemente oficiale.

Premierul Emil Boc a încercat, ce-i drept timid, să clarifice măcar parţial problema. El a declarat joi cotidianului "Gândul", referitor la informaţiile privind expulzarea unor diplomaţi ucraineni, că, "strict juridic, nu este vorba de o expulzare din partea României", menţionând că MAE va difuza un comunicat.

"Strict juridic, nu este vorba de o expulzare din partea României. Ministerul de Externe va da un comunicat", a declarat, pentru "Gândul", premierul Emil Boc.

Lipsa oricărui comentariu oficial al vreuneia dintre părţi permite continuarea şi dezvoltarea speculaţiilor, readucând în actualitate orice diferend trecut sau prezent dintre cele două ţări. Cu atât mai mult cu cât, în lipsa unor informaţii oficiale, media din România, Ucraina şi Bulgaria se citează reciproc, reluând şi amplificând deseori cele câteva declaraţii făcute cu zgârcenie la Kiev.

(Material realizat de Departamentul Externe; externe@mediafax.ro)