Tánczos Barna vrea o Românie capabilă să stopează tăierile ilegale

„Ziua de astăzi este una istorică: Peste 105 state au adoptat astăzi, în cadrul segmentului la nivel înalt al Conferinţei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, Declaraţia liderilor pentru păduri şi utilizarea durabilă a terenurilor. Prin acest demers, comunitatea internaţională îşi asumă până în 2030 stoparea şi inversarea despăduririlor globale în următorul deceniu, ca parte a unui pachet de miliarde de dolari pentru a combate emisiile de gaze cu efect de seră”, a scris pe Facebook marţi seara Tánczos Barna.

Potrivit acestuia, principalul obiectiv global este, în primul rând, acela de a nu mai pierde suprafeţe de pădure.

Ministrul spune că, în următoarele decenii, statele semnatare vor lucra împreună pentru a păstra suprafeţele de pădure, dar şi pentru a creşte exponenţial aceste suprafeţe.

În ceea ce priveşte România, Tánczos Barna susţine că nu există acel fenomen de despădurire, de transformare definitivă a terenurilor forestiere în teren agricol sau de alt tip.

„Într-adevăr, România trebuie să lupte împotriva tăierilor ilegale până va reuşi să le stopeze definitiv. În 2021 am făcut paşi foarte importanţi în stoparea delictelor silvice, iar ritmul cu care exploatăm e susţinut şi de modul în care plantăm, replantăm şi regenerăm pădurea. Ambele acţiuni trebuie să meargă în paralel, dar bineînţeles balanţa trebuie să încline întotdeauna în favoarea regenerărilor.
Trebuie să creştem suprafaţa împădurită, iar în acest scop ne ajută PNRR, cu cele 57 mii de hectare de terenuri forestiere care vor fi înfiinţate, în ritm accelerat, până în 2026”, mai spune ministrul Mediului.

Acesta susţine că din anii 1990 până în prezent, suprafaţa împădurită a crescut constant în ţara noastră, iar acest lucru este demonstrat şi de datele statistice, dar şi de observaţiile realizate prin imagini satelitare, la nivel mondial. Dacă în anul 1990, conform INS, erau 6.242.300 hectare de pădure, în anul 2020 această suprafaţă a crescut cu aproape 200.000 hectare, până la valoarea de 6.449.417 hectare.

„Cel mai important lucru este ca imediat după o eventuală exploatare a masei lemnoase, să existe şi replantarea. Aceasta este obligaţia fiecărui proprietar, indiferent dacă proprietarul este statul român, o primărie, sau proprietar privat”, a mai spus ministrul Mediului.