Tăriceanu a solicitat sesizarea CCR pe cele 25 de OUG adoptate de Orban. Câte ordonanţe adopta fostul premier într-o singură şedinţă în 2005

Călin Popescu Tăriceanu a solicitat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului să sesizeze Curtea Constituţională pe motiv de conflict interinstituţional, după ce Guvernul a adoptat 25 de ordonanţe de urgenţă.

"Vreau să specific ceva care m-a bulversat. Căruţa de Ordonaneţe de Ugenţă pe care Guvernul le-a dat. Acest mod de guvernare nu poate fi lăsate neobservate şi nesancţionate. Pentru respectul pentru statul de drept cer celor doi preşedinţi ai camerelor să sesizeze CCR", afirma Tăriceanu în timpul dezbaterii din plenul reunit.

Cu toate acestea, Executivul condus de Tăriceanu adopta, pe 14 iulie 2005, un număr de 21 de ordonanţe de urgenţă.

Printre actele normative adoptate atunci se regăsea şi Ordonanţa 89/2005 care prevedea modificarea şi completarea Legii 373/2004 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

"Având în vedere faptul că Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu modificările şi completările ulterioare, care stabileşte cadrul juridic general pentru organizarea şi desfăşurarea alegerii Camerei Deputaţilor şi a Senatului, prevede o perioadă mare de timp pentru desfăşurarea campaniei electorale, care nu se justifică în situaţia în care Parlamentul este dizolvat în condiţiile art. 89 din Constituţia României, republicată, ţinând seama de necesitatea reducerii la minimum a acestor termene, justificată prin urgenţa alegerii unui nou Parlament şi a numirii unui nou Guvern", potrivit textului actului normativ.

În continuarea notei de fundamentare, Ordonanţa adoptată de Guvernul Tăriceanu prevedea reducerea termenelor pentru desfăşurarea accelerată a alegerilor în cazul dizolvării Parlamentului.

"Prezenta ordonanţă de urgenţă prevede reducerea termenelor prevăzute de Legea nr. 373/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru desfăşurarea în ritm accelerat a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, după dizolvarea actualului Parlament în condiţiile art. 89 din Constituţia României, republicată, precum şi unele măsuri necesare pentru desfăşurarea acestora în bune condiţii", conform sursei citate.

Printre altele, ordonanţa de urgenţă adoptată în iulie 2005 stabilea că este necesară obţinerea a 5% din numărul mediu de voturi, pe ţară, pentru obţinerea unui mandat din partea unui grup de minorităţi naţionale, faţă de 10% cât prevedea Legea 373/2004.

"Organizaţiile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale legal constituite, care nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de deputat sau de senator, au dreptul, împreună, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituţia României, republicată, la un mandat de deputat, dacă au obţinut pe întreaga ţară un număr de voturi egal cu cel puţin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat.", arată textul OUG.

Dacă în Legea 373/2004, candidaturile puteau fi contestate în termen de 20 de zile înainte de data alegerilor, potrivit OUG 89/2005, candidaturile puteau fi contestate în termen de maxim trei zile de la data afişării candidaturilor.

Potrivit articolului II, modificat prin OUG 89/2005 , "În cazul organizării alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat după dizolvarea Parlamentului în condiţiile art. 89 din Constituţia României, republicată, termenele şi orele prevăzute în Legea nr. 373/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

Printre modificările aduse termenelor în cazul alegerilor anticipate este scurtarea perioadei de campanie lectorală de la 30 la 15 zile înainte de data alegerilor, campania încheindu-se în sâmbăta de dinaintea alegerilor la ora 7.00.

De asememea, termenul de "45 de zile" prevăzut la art. 7 alin. (1) devine "30 de zile". Astfel, data alegerilor se stabileşte şi se aduce la cunoştinţă publică de către Guvern cu cel puţin 30 de zile înainte de ziua votării şi până la împlinirea a 5 zile de la data la care începe să curgă termenul prevăzut la art. 63 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Totodată, potrivit ordonanţei, termenul de "10 zile" prevăzut la art. 15 devine "5 zile". "În termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, primarul este obligat să pună la dispoziţie partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, la cererea şi pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente", conform sursei menţionate.

"Termenul de 30 de zile prevăzut la art. 44 alin. (1) devine 16 zile, în sensul că propunerile de candidaţi se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 16 de zile înainte de data alegerilor", se mai arată în textul ordonanţei.

Pe lângă aceste modificări mai importante, OUG 89/2005 scurta termene prevăzute în legea 373/2004, în cazul declanşării alegerilor anticipate, la jumătate, cu scopul de a accelera procedura de organizare a alegerilor pentru Cameră şi Senat.

La fel ca în cazul ordonanţei de urgenţă de marţi privind modalitatea de organizare a alegerilor pentru Cameră şi Senat, necesitatea adoptării OUG 89/2005 era motivată de "urgenţa alegerii unui nou Parlament şi a numirii unui nou Guvern.

Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu la 19 iulie 2005, însă a fost respinsă de Parlament pe 28 octombrie 2005.