Tăriceanu, deranjat de întrebarea dacă Liviu Dragnea va candida la prezidenţiale/ Ce spune despre modificările la OUG 114

Întrebat, într-o conferinţă de presă, sâmbătă, la Constanţa, dacă a discutat cu liderul PSD despre posibilitatea ca PSD-ALDE să aibă un candidat comun, în persoana sa, la alegerile prezidenţiale, liderul ALDE a răspuns că „avem acum alte preocupări”.

„Credeţi că în fiecare săptămână discutăm subiectul acesta? Nu! Avem acum alte preocupări. Nu e nimic nou, când am ceva nou în legătură cu candidatura faţă de ceea ce am spus, anunţ”, a răspuns Tăriceanu.

De asemenea, întrebat dacă Liviu Dragnea şi-a manifestat intenţia de a candida, la cererea partidului, Tăriceanu a spus că nu poate răspunde decât liderul PSD la această întrebare, el fiind de părere că cel mai bun candidat la prezidenţiale este cel care în turul doi îl poate învinge pe actualul preşedinte.

„Întrebaţi-l pe domnul Dragnea. Eu am văzut toate declaraţiile, inclusiv ale domnului Dragnea pe acest subiect şi a fost şi el ca şi mine foarte clar. Vrem ca la alegerile prezidenţiale din acest an să avem o candidatură care să ne dea maximum de şanse ca să putem câştiga preşedinţia României. Ce înseamnă asta? Cine are cele mai multe şanse ca odată intrat în turul doi să îl învingă pe Iohannis. E simplu”, a mai spus Tăriceanu.

Tăriceanu: Până la sfârşitul lunii, Guvernul ar putea modifica OUG 114,dar nu se schimbă principiile
 

Ordonanţa 114 ar putea fi modificată, până la sfârşitul lunii martie, dar nu vor fi modificate principiile care au stat la baza ei, Călin Popescu Tăriceanu declarând, sâmbătă, la Constanţa. că există discuţii ca în loc de indice pe cotaţii, cum e ROBOR, să existe un indice legat de economia reală.

Călin Popescu Tăriceanu a declarat, sâmbătă, la Constanţa, că Ordonanţa Lăcomiei va fi modificată, cel mai probabil până la sfârşitul lunii, dar acest lucru nu înseamnă că vor fi modificate criteriile care au dus la emiterea ei.

„Va fi modificată (OUG 114 – n.r.), suntem într-un proces avansat de discuţii cu operatorii economici. Împreună cu colegii mei am organizat o suită de consultări cu reprezentanţii mediului economic (...), aceste discuţii ne-au permis să sesizăm care sunt modificările, ajustările necesare pe care trebuie să le facem, am discutat şi cu colegii din PSD şi deja în bună parte ele sunt pregătite. Urmează, săptămâna viitoare să încheiem aceste discuţii în cadrul coaliţiei, după aceea urmează să facem o rundă de consultări cu mediul de afaceri pentru ca până la sfârşitul lunii, Guvernul să poată să dea ordonanţa de modificare. OUG 114 îşi va păstra principiile pe care s-a clădit”, a spus Tăriceanu.

Liderul ALDE a explicat că ROBOR-ul ar putea fi înlopcuit cu un indice legat de economia reală, pentru ca dobânzile practicate în România să nu mai fie atât de mari.

„În domeniul bancar, am sesizat că nivelul dobânzilor practicate de bănci pentru creditele către persoanele fizice şi persoanele juridice este, în România, cu mult mai ridicat decât cel practicat în Europa Centrală şi de Vest şi am discutat cu mediul bancar şi le-am explicat că acest lucru nu mai poate continua. Din acest motiv au fost introdusă taxa pe activele bancare, pentru a diminua aceste dobânzi. Din discuţiile pe care le-am avut cu mediul bancar a reieşit - şi ei au recunoscut lucru - că ar fi bine ca în loc de indice pe cotaţii cum este ROBOR să avem un indice legat de economia reală, adică media tranzacţiilor efective derulate în trei luni anterioare”, a explicat Tăriceanu.

Potrivit acestuia, pentru a diminua nivelul dobânzilor şi pentru a creşte nivelul de intermediere financiară, ar putea fi creată, pe lângă taxa penalizatoare, un sistem de stimulent care, pe baza unor criterii de performanţă, ar permite diminuarea acestei taxe până la zero.

„Dacă volumul creditelor acordate de o bancă creşte cu un anumit procent, taxa şi dobânda scad progresiv până la zero. Ceea ce înseamnă că atingem un obiectiv foarte important pe care ni-l dorim, dar pe care îl reclamă şi băncile: nivelul de intermediere financiară din România este în momentul de faţă cel mai scăzut. Practic, acest nivel a rămas acelaşi cu cel din 2008, numai că a crescut Produsul Intern Brut foarte mult şi acest indice al intermedierii financiare în loc să crească, a rămas la acelaşi nivel”, a mai spus liderul ALDE.