Tăriceanu, despre codurile penale: Ministrul Justiţiei este factorul cheie. Probabil va da OUG/ Despre scrisoarea celor 12 ambasade: Total deplasată

"Eu pot să vă spun ceea ce ştiu. Nu este niciun secret, sunt o serie de decizii ale Curţii Constituţionale, cred că de peste doi ani dacă nu chiar mai mult, care vizează o serie de articole din Codul Penal şi Codul de Procedură Penală care sunt neconstituţionale şi pentru care există obligativitatea punerii lor în acord cu deciziile curţii constituţionale. Ministrul Justiţiei este cel care e factorul, aş spune, cheie în această procedură şi sigur că, probabil, are în vedere elaborarea unei ordonanţă de urgenţă pe aceste subiecte cum sunt şi altele, mă refer la directivele europene care trebuiesc să fi transpuse şi care sunt în întârziere şi, dacă nu mă înşel, din cauza întârzierii transpunerii acestor directive europene, care necesită o ordonanţă de urgenţă pentru că procesul legislativ prin Parlament este extrem de lung, după cum ştiţi, pentru aceste întârzieri cred că noi plătim şi penalităţi”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, în Parlament.

Întrebat dacă există un calendar privind adoptarea unor ordonanţe de urgenţă pentru modificarea codurilor penale, Tăriceanu a răspuns: „Vă rog să întrebaţi Guvernul, nu este Parlamentul răspunzător de calendarul de funcţionare al Guvernului . Ministurl este în subordinea prim ministrului, nu în subordinea Parlamentului, exercităm controlul parlamentar asupra Guvernului, dar nouă nu ni se transmite agenda Guvernului de lucru”.

.Afirmaţiile vin în contextul în care ministerul Justiţiei a trimis spre avizare un proiect de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, precum şi un proiect privind completurile de 5 judecători ale instanţei supreme.

Potrivit proiectului referitor la completurile de judecători, intrat în posesia MEDIAFAX, condamnaţii care au sentinţe definitive pronunţate de completurile de 5 constituite la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începând cu 2014 pot depune contestaţie în anulare şi dacă au ieşit din termenul legal de 30 de zile.

„Sindicat al ambasadelor”

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, joi, că scrisoarea celor 12 ambasade adresată Guvernului României este total deplasată şi că impresia sa este că acestea s-au constituit într-un ”sindicat al ambasadelor”.

„Total deplasată, am impresia că se constituie un sindicat al ambasadelor. Cred că răspunsul primului ministru a fost cel potrivit şi cred că, dacă ambasadorii au anumite chestiuni asupra cărora doresc să fie informaţi, pot să folosească căile diplomatice, anume Ministerul de Externe”, a susţinut Tăriceanu, întrebat cum vede scrisoarea celor 12 ambasade care transmit un semnal de îngrijorare cu privire la adoptarea unor ordonanţe care vizează justiţia.

Legat de nemulţumirile preşedintelui Parlamentului European, şi ale prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, France Timmermans, Tăriceanu a afirmat că nu vede care sunt motivele acestora de îngrijorare.

„Da, sigur, nu pot să nu fiu la curent cu aceste declaraţii, problema pe care eu o văd este următoarea: aş vrea o referire concretă, nu ştiu care sunt paşii, pentru că nici Tajani, nici Timmermans nu vorbesc concret care sunt elementele, care sunt deciziile care reprezintă paşi înapoi care să le genereze această îngrijorare . Dacă îngrijorarea lor este generată de ştirile care sunt vânturate în presă, de toate comentariile, de toate zvonurile, atunci sigur că problema se pune altfel. Eu cred că din partea autorităţilor române, din partea Guvernului, din partea echipei care a fost constituită la nivelul primului ministru pentru discuţia pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare pot să aibă toate informaţiile necesare în aşa fel încât, pe baza lor, să poată să facă o analiză obiectivă şi să nu se orienteze după titlurile din presă”, a conchis Tăriceanu.

Declanşarea articolului 7

El a afirmat că nu crede că sunt elemente concrete care ar putea invoca declanşarea articolul 7 pentru România.

„Nu ştiu ce înseamnă toată lumea, iar invocarea articolului 7 poate să fie făcută, aşa cum vă spuneam, nu după titluri de presă ci după elemente concrete. În momentul de faţă, eu nu văd care sunt elementele concrete care ar putea să justifice invocarea articolului 7. De altfel, am văzut că există foarte multă prudenţă şi nu am văzut această invocare de care vorbiţi dumneavoastră decât la nivelul presei”, a mai spus liderul ALDE.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a avertizat Guvernul român să nu mai ia nicio măsură care să afecteze în vreun fel sistemul judiciar, menţionând că a avut numeroase discuţii cu premierul Viorica Dăncilă în ultimele două luni.

Preşedintele PE, Antonio Tajani, a făcut miercuri o declaraţie de susţinere a Laurei Codruţa Kovesi, afirmând că va trimite o scrisoare autorităţilor române în care le va cere să nu pună obstacole la participarea acesteia la toate fazele procedurii de selecţie pentru postul de procuror şef european.

Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis admiterea contestaţiei depuse de Laura Codruţa Kovesi şi a hotărât ridicarea măsurii controlului judiciar dispus de Secţia de anchetă a magistraţilor în cazul fostei şefe DNA, în dosarul aducerii în ţară a lui Nicolae Popa. Decizia judecătorilor este definitivă.

Ambasadele a 12 state au transmis, miercuri, un mesaj public în care îşi exprimă îngrijorarea pentru integritatea sistemului judiciar românesc şi cheamă guvernul să se abţină de la modificări care ar slăbi statul de drept şi capacitatea României de a lupta împotriva criminalităţii sau corupţiei.

Tăriceanu, despre excluderea partidului său din ALDE Europa

Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a declarat, joi, că subiectul privind excluderea partidului său din ALDE Europa este folosit de liderul grupului ALDE din PE, Guy Verhofstadt, în scopuri electorale.

Guy Verhofstadt cere excluderea Partidului dumneavoastră din ALDE Europa, aţi discutat cu liderii Alde Europa şi influenţează în vreun fel campania dvs.

„Domnul Verhofstadt cred că ştie foarte bine cum ştiu şi eu şi anume că în momentul în care emiţi anumite păreri, ele trebuie să fie fundamentate, ele trebuie să se refere la nişte elemente precise. Când vorbeşte despre statul de drept sau ameninţările la adresa statului de drept în România, trebuie să facă nişte referiri concrete, aşa cum şi ceilalţi lideri europeni văd că evită să facă. Altfel acest subiect nu este de resortul grupului parlamentar, este de resortul Consiliului ALDE care va avea prima şedinţă de abia la sfârşitul lunii iunie, iar până atunci subiectul este folosit, probabil, de Verhofstadt în scopuri electorale pentru că toţi sunt în campanie electorală şi are nevoie de un subiect, poate pentru propriul electorat”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, joi la Parlament, întrebat dacă a discutat cu liderii ALDE Europa despre excludere şi dacă influenţează acest lucru campania partidului său.

Acesta a adăugat că subiectul nu îl influenţează în niciun fel, precizând că nu ia în calcul schimbarea familiei europene a ALDE România.

Purtătorul de cuvânt al ALDE european, Didrik de Schaetzen, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că este foarte probabil ca problema excluderii ALDE România din ALDE Europa să se regăsească pe agenda întâlnirii statutare a formaţiunii europene, din 28 iunie, în Elveţia.

Prima oară a fost abordată tema exluderii partidului condus de Călin Popescu Tăriceanu din ALDE Europa, în luna noiembrie a anului trecut, la Madrid, apoi la Berlin, la începutul lunii februarie a acestui an. Acum, după o scrisoare adresată, cu o lună în urmă, de către liderul grupului ALDE din PE Guy Verhofstadt. Subiectul ar putea fi din nou pe ordinea de zi a ALDE Europa, la întrevedere din 28 iunie, în Elveţia.

Va fi transmisă şi o invitaţie către ALDE România pentru a participa la întâlnirea din iunie.

Despre cererea DNA

Tăriceanu a mai anunţat că le-a transmis membrilor din Comisia juridică să urgenteze elaborarea unui aviz în privinţa solicitării DNA de începere a urmăririi penale în cazul său.

„Colegii mei din senat şi din Comisia juridică ştiu, le-am transmis solicitarea mea ca să urgenteze elaborarea avizului pe care trebuie să îl prezinte plenului şi le-am declarat că eu sunt dispus în orice moment să vin în faţa plenului pentru a-mi prezenta punctul de vedere”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, joi la Parlament.

El a afirmat că nu are recomandări cum să voteze senatorii în această privinţă.

„Nu le-am făcut niciun fel de recomandare cum să voteze pentru că cred că fiecare are experienţa politică necesară şi cred că este capabil să analizeze dosarul în aşa fel încât să-şi facă o părere proprie”, a conchis preşedintele Senatului.

Comisia juridică a Senatului a depăşit termenul limită pentru depunerea raportului asupra cererii DNA de începere a urmăririi penale în cazul lui Călin Popescu Tăriceanu. Potrivit unei decizii a Biroului Permanent, raportul trebuia dezbătut până pe 2 aprilie.

Deşi s-au întrunit în şedinţă, membrii Comisiei juridice au părăsit sala, marţi, iar solicitarea DNA nu a mai putut fi dezbătută din lipsă de cvorum.

În acest context, Biroul Permanent al Senatului va trebui să dispună un nou termen pentru depunerea raportului.

DNA a solicitat Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Călin Popescu Tăriceanu. Procurorii au anunţat că preşedintele Senatului este acuzat că ar fi primit aproape 800.000 de dolari de la de la reprezentanţii unei companii austriece pentru a încheia mai multe acte adiţionale la un contract comercial, banii fiind folosiţi pentru campania electorală.