Video Tăriceanu, despre protocolul SRI-Parchet: Ar trebui să sesizăm CSM

"Nu ştiu dacă încă CCR poate face ceva. Ea poate face ceva numai în cazurile în care este sesizată. Cred că în primul rând ar trebui să se autosesize sau să sesizăm CSM care are această misiune constituţională de a asigura independenţa justiţiei. Cred că prin aceste protocoale care încalcă drepturile fundamentale şi libertăţile cetăţenilor, cu atât mai mult CSM ar trebui să-şi arunce o privire atentă şi să tranşeze într-un fel această chestiune. Sigur că noi, prin legislaţia pe care o modificăm în aceste momente, putem să venim după o analiză atentă, cu elemente în legislaţie care să împiedice pe viitor asemenea colaborări instituţionale neconstituţionale", a spus Călin Popescu Tăriceanu.

Şeful Senatului a mai spus că în perioada în care era premier nu s-a discutat în CSAT problema protocoalelor.

"Protocoalele nu au fost discutate în CSAT. Nici acest protocol nu pare să fie aprobat în mod expres în CSAT. Ele sunt făcute între instituţii. Deci nu am avut cunoştinţă sau cel puţin eu nu-mi aduc aminte să fi avut cunoştinţă de conţinutul acestor protocoale. Cred că puteţi să înţelege lesne că a trecut ceva vreme, sunt 13 ani din 2005, şi nu-mi aduc aminte detaliile, dar nu am absolut niciun fel de rezervă ca aceste protocoale să fie scoase la lumină. E absolut necesar. Poziţia mea este cred că una extrem de clară. Doresc desecretizarea oricăror documente care vizează o colaborare între aceste instituţii, pentru că aşa cum am văzut din protocolul desecretizat săptămâna trecută, apar o serie de lucruri foarte clare şi foarte clare şi foarte grave care demonstrează că principiile separaţiei puterilor în stat, principiul funcţionării independente a justiţiei a fost încalcat. Sunt elemente care depăşesc cadrul legal, care ar trebui să asigure funcţionarea justiţiei în orice stat de drept, aşa încât mă declara absolut de acord care orice astfel de protocol să fie desecretizat", a afirmat Tăriceanu, după şedinţa Biroului Permanent al Senatului.

Serviciul Român de Informaţii (SRI) a publicat, vineri, protocolul din 2009 încheiat între SRI şi Parchetul General, în baza căruia Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani.

Protocolul dintre Parchetul General şi SRI a fost semnat în 4 februarie 2009 de Tiberiu Niţu (prim-adjunct al Procurorului general) şi Florian Coldea (prim adjunct al directorului SRI) şi aprobat de Laura Codruţa Kovesi (procuror general la acea dată) şi George Maior (director SRI la data încheierii protocolului).

Printre obiectivele cooperării se află "constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părtilor, în vederea documentării faptelor prevazute la art.2". Articolul 2 prevede ca părţile, respectiv SRI şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cooperează, potrivit competentelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infracţiuni grave, potrivit legii.

Protocolul mai prevede că SRI acordă, cu titlu gratuit, "asistenţă în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate detinute şi utilizate de Parchet, pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, colectarea, transportul şi distribuirea în tară a corespondenţei oficiale".

Tăriceanu, despre definirea abuzului în serviciu: Trebuie să nu permită interpretări
 

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, marţi, că definirea infracţiunii de abuz în serviciu în Codul Penal, care va fi discutată în Comisia pentru Legile Justiţiei, condusă de Florin Iordache, trebuie să fie precisă pentru a nu lăsa loc de interpretări.

"Această chestiune va face obiectul dezbaterilor în Comisia specială care funcţionează în Parlament. Eu am primit o serie de reacţii, de păreri, de care probabil cei din comisie vor ţine cont pentru că le voi transmite aceste puncte de vedere, dar nu ştiu să vă spun care va fi forma finală. Sper ca acest abuz în serviciu, care creează numeroase probleme pentru cei care lucrează în administraţie, să fie reglementat într-un mod echilibrat şi care să ţină seama de cele mai bune practici europene. Nu ştiu dacă se va alege o soluţie cu prag. Nu e vorba de redefinirea conceptului, cu toate că în alte alte ţări, în Franţa, dar şi alte ţări, mi se pare că în Germania, nu există abuz în serviciu. Cred că trebuie o formulare mult mai precisă, exactă, bine definită, care să nu permită interpretări şi abuzuri", a explicat şeful Senatului, după şedinţa de marţi a Biroului Permanent.

La sfârşitul anului trecut, deputatul PSD Cătălin Rădulescu a propus un proiect de lege care dezincriminează abuzul în serviciu, menţionând că măsura ar fi similară cu prevederile altor state europene.

"Am luat din celelalte state formele, le-am modificat un pic ca şi formă şi le voi propune în sensul asta. Abuzul în serviciu, propunerea mea o să fie să-l dezincriminam că în 90 % state este dezincriminat şi nu are rost pragul", explica Rădulescu la jumătatea lunii inuarie a acestui an.

Liderul PSD Liviu Dragnea a susţinut, tot în luna ianuarie, că PSD nu are în intenţie să dezincrimineze abuzul în serviciu, el arătând că nu a fost de acord cu declaraţiile în acest sens făcute de deputatul PSD Cătălin Rădulescu.

„Nu am fost de acord cu declaraţiile domnului Cătălin Rădulescu, drept pentru care nu avem în intenţie să dezincriminăm abuzul în serviciu, nici vorbă de aşa ceva”, a spus Dragnea, după o şedinţă CExN a PSD.

„Când vom avea o formă finală (a programului de guvernare, n.r.), o vom prezenta şi vom discuta pe ea pentru că nu mai vreau să discutăm despre propuneri care până la urmă nu se vor regăsi în programul de guvernare. Nu vor fi modificări majore pentru că nu avem de ce. E vorba de o actualizare şi de câteva adăugiri”, a adăugat Dragnea.