Tăriceanu: Există o încordare în conducerea PNL. Situaţia de la Ministerul Transporturilor a creat o problemă de imagine

"Cred că există o anumită încordare la nivelul conducerii PNL din cauza evenimentelor care s-au succedat în ultima vreme, şi cu Silaghi şi cu situaţia creată cu nominalizarea lui Nini Săpunaru. Probabil că întotdeauna există, dacă analizăm post-factum, şi variante mai bune, dar sigur că este probabil un anumit stres care funcţionează şi care a dus la această situaţie în final, o situaţie care a creat o problemă de imagine fără îndoială PNL. Dar, mă rog, în această luptă permanentă între instituţii, în această luptă între Guvern şi Preşedinţie, lucrurile acestea până la urmă aproape că sunt consecinţa naturală", a spus Tăriceanu.

El şi-a manifestat speranţa ca Ramona Mănescu să facă faţă funcţiei de ministru al Transporturilor, arătând că este vorba de un minister dificil de gestionat.

"Nu e o funcţie uşoară, nu este un job simplu. E un minister greu şi eu sper ca doamna Mănescu să poată să facă faţă şi obligaţiilor şi constrângerilor pe care le are. Aşteptările românilor legate de domeniul infrastructurii sunt foarte mari. Toată lumea vorbeşte despre autostrăzi, fiecare doreşte să vadă drumurile pe care circulă într-o mai bună stare şi este absolut firesc. Din păcate, România nu are atât de multe resurse la dispoziţie pe cât s-ar crede ca să poată să-şi atingă aceste obiective. De aici nevoia unei prioritizări, întotdeauna", a spus Tăriceanu.

Tăriceanu a precizat, totodată, că noul ministru al Transporturilor nu va trebui să lase impresia că este responsabil şi pentru proiectele de infrastructură pe care nu le conduce şi că această situaţie va determina "o echilibristică destul de complicată" pe care Ramona Mănescu va trebui să o facă.

"Trebuie să subliniez că marile proiecte de infrastrucutră nu le dirijează Ministerul Transporturilor, le dirijează ministrul Şova, aşa încât Ramona Mănescu va trebui să facă o echilibristică destul de complicată pentru ca să nu lase impresia că ea este responsabilă şi pentru proiectele pe care nu le conduce. Acest lucru îi va aduce complicări şi complicaţii suplimentare în derularea activităţii ei. Dar eu am văzut că a avut o evoluţie politică foarte bună în PNL şi are o experinţă la PE care cred că îi este foarte utilă şi sper să facă faţă la Ministerul Transporturilor”, a adăugat Tăriceanu.

Călin Popescu Tăriceanu a menţionat, pe de altă parte, că PNL şi PSD sunt "condamnate" să colaboreze, în ciuda existenţei unor diferenţe de abordare.

"Părerea mea e că şi noi, PNL şi PSD, suntem condamnaţi la colaborare - sigur, condamnaţi cu ghilimele - pentru că noi ne-am angajat împreună în faţa românilor cu un program politic şi cu un program cu o dimensiune socială şi economică faţă de care avem anumite obligaţii. Trebuie să ne ducem angajamentele la bun sfârşit, aşa încât, în pofida unor diferenţe de abordare, cum e cazul politicilor fiscale, trebuie să ne uităm mai departe în perspectivă la ce avem de făcut", a spus Tăriceanu.

El a arătat că, până în momnentul de faţă, în guvernarea actuală, agenda PSD a reuşit să fie mai bine bifată decât agenda PNL, raportat la adresarea către propirul electorat.

"Cred că PNL trebuie să aibă mai multă grijă, să privească cu mai multă atenţie faţă de electoratul propriu. Un parteneriat cum este cel al nostru cu PSD, ca să poată să funcţioneze bine, trebuie ca ambii parteneri să câştige, în sensul larg al cuvântului, în sensul în care fiecare reuşeşte să-şi ducă la îndeplinirie anumite angajamente pe care şi le-a luat, pentru că aşteptările electoratului sunt egale", a spus Tăriceanu.

El a mai spus că nu vede şi nici nu ar fi de dorit o ruptură a USL în perioada următoare, iar ieşirea PNL de la guvernare reprezintă, în opinia sa, un gest care nu trebuie făcut.

Fostul premier a precizat că în PNL există, în acest moment, preocupare, crispare şi îngrijorare faţă de faptul că activitatea ANI şi DNA din ultima perioadă a vizat, exclusiv, membri ai formaţiunii liberale.

"Există o anumită preocupare, crispare, îngrijoare faţă de ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă şi care - sigur că nu putem să nu observăm - a vizat exclusiv membrii PNL. În politică se întâmplă deseori coincidenţe. Acum succesiunea faptelor este de natură să ne ridice semne de întrebare. Şi eu am anumite semne de întrebare pe care le împărtăşesc cu ceilaţi colegi din partid. Nu este pentru prima oară când şi eu am propriile mele îndoieli în privinţa funcţionării corecte, în afara oricăror influenţe police, a unor instituţii importante din statul român", a spus Tăriceanu.

El a precizat că ar fi grav ca instituţiile de acest gen să fie folosite de adversari în lupta politică şi a opinat că PNL nu poate să fie pe scena publică, politică, singurul partid care ridică această problemă serioasă.

"Eu cred că această problemă ar trebui să fie nu numai apanajul partidelor din arcul guvernamental, ci ar trebui să fie o problemă de preocupare pentru toate partidele parlamentare. Ce facem cu aceste instituţii? Avem convingerea, avem siguranţa că ele funcţionează în afara oricăi joc politic? Sau când ne e lumea mai dragă ne trezim cu dosare? Am o anumită experienţă politică care mă conduce la concluzia că şi în trecut şi în prezent putem să spunem cel puţin că există suspiciuni serioase în privinţa funcţionării unora dintre instituţii. Dacă ne uităm numai la ce s-a întâmplat recent în domeniul Justiţiei, unde au izbucnit nişte uriaşe scandaluri de corupţie, putem să ne punem nişte semne de întrebare legitime", a spus Tăriceanu.

Tăriceanu a mai spus, pe de altă parte, că preşedintele Traian Băsescu se erijează, la ceremonialurile de învestitură a miniştrilor, într-un părinte sfătuitor şi a precizat că ar fi trebuit să se aştepte la o atitudine precum cea avută recent de Crin Antonescu, când liderul liberal a părăsit recepţia înainte de discursul şefului statului.

"Gestul (lui Crin Antonescu, n.r.) poate să fie discutabil. Dar eu aş vrea să discutăm şi atitudinea preşedintelui, care întotdeauna, la momentele de învestire, se poziţionează, aşa, ca un fel de părinte sfătuitor şi dă lecţii într-o manieră şi într-un limbaj care nu au legătură cu funcţia prezidenţială. Aşa încât poate că preşedintele ar fi trebuit să se aştepte la un moment dat la o atitudine de acest gen", a spus Tăriceanu.

Tăriceanu a vorbit, totdată, despre revizuirea Constituţiei şi regionalizare, apreciind că este foarte greu de gestionat în acelaşi timp două proiecte majore.

"Cred că în zona politică şi de reformă a statului două proiecte majore în acelaşi timp sunt greu de gestionat. De altfel şi modul în care s-au derulat aceste dezbateri ridică anumite semne de întrebare, pentru că viteza cu care a fost făcută dezbaterea pe aceste subiecte poate să creeze impresia uneori a unei superficialităţi pe care şi eu aş acuza-o, mai ales în ceea ce priveşte proiectul de revizuire a Constituţiei. O dezbatere la Comisia de revizuire a Constituţiei de două săptămâni mie mi s-a părut total, total insuficientă faţă de profunzimea problemei şi de consecinţele pe care o revizuire a Constituţiei le aduce", a spus Tăriceanu.

El a arătat că există întotdeuna riscul ca o dezbatere şi o discuţie de acest gen, dacă nu e făcută şi cu participarea celor mai buni specialişti, respectiv profesorii de Drept constituţional, să ducă la rezultate nedorite.

Tăriceanu şi-a exprimat speranţa ca la reuniunile politice al PNL şi USL de la sfârştiul săptămânii să existe un cadru propice pentru a se ridica discuţii pe aceste teme.

"Subiectele mi se par de actualitate, mai ales în privinţa revizuirii Constituţiei, unde PNL este puternic implicat, pentru că preşedintele partidului a condus Comisia de revizuire a Constituţiei. Eu mă aştept totuşi ca această revizuire a Constituţiei să nu fie una mai degrabă sumară şi expeditivă, ci să se îndrepte spre direcţia spre care PNL a mizat şi anume aceea de creare a unei republici parlamentare aşa cum este modelul european general şi să ne îndepărtăm de această formă care funcţionează azi în România, un hibrid nefericit, care a fost rezultatul unei conjuncturi politice de la începutul anilor '90, când Constituţia practic a fost desenată şi pentru - spun şi pentru - a i se găsi preşedintelui de atunci Ion Iliescu un loc pe măsura aspiraţiilor pe care le avea", a adăugat Tăriceanu.

Tăriceanu a mai spus că, în ceea ce priveşte proiectul de regionalizare, a participat la câteva dezbateri, unde argumentele care au fost aduse pentru realizarea proiectului de regionalizare nu au fost convingătoare.

"În afară de subiectul unei mai bune absorbţii a fondurilor europene, alte elemente nu au fost aduse în discuţie. Riscul pe care îl aduce proiectul de regionalizare în România este să introducem un etaj suplimentar administrativ - pe lângă comună, judeţ şi etajul superior, Guvern - încă un etaj administrativ - regiunea. Dar, în acest moment, trebuie să ne hotărâm ce atribuţii delegăm de la Guvern în jos către regiune şi ce atribuţii delegăm de la judeţ în sus, către regiune", a spus Tăriceanu.

El a arătat că, dacă nu se va aborda cu curaj, cu sinceritate, la modul foarte deschis şi la modul obiectiv, dar şi cu argumente, această problemă serioasă, nu se va face altceva decât să se crească birocraţia, spre insatisfacţia cetăţenilor şi fără a se aduce o ameliorare a funcţionării administraţiei în România.

"Eu cred că, înainte de a fi făcut proiectul de regionalizare, cred că era bine să ne gândim cum facem o administraţie foarte profesionistă şi eficace în România. Nu avem încă o administraţie de acest nivel şi sigur că proiectul de regionalizare în acest context poate să ridice - şi mie îmi ridică - încă multe semne de întrebare cu privire la eficienţa lui", a adăugat Tăriceanu.

Fostul premier a mai spus că se aştepta ca pactul de coabitare preşerinte-premier să fi durat mai mult.

"În momentul în care s-a agreat pactul de aşa-zisă coabitare între premier şi preşedinte, am vrut să fac pariuri cu colegii mei în legătură cu durata lui. Credeam că o să dureze mai mult. Nu a durat nici cât am bănuit eu în cele mai pesimiste evaluări. De fapt, intrăm în situaţia normală, cu ghilimele, a conflictului permanent între preşedinte şi Guvern, situaţie care a fost caracteristică pentru România şi în perioada 2005-2008, când am fost eu premier. Nu mă surpirnde absolut nimic", a spus Tăriceanu.

El a arătat că îi sfătuieşte pe colegii săi din Guvern şi pe primul-ministru Victor Ponta să se focalizeze pe problemele serioase şi să nu intre în această dispută politică care nu poate să-i aducă puncte decât, eventual, preşedintelui.

"Acest pact de coabitare a fost mai mult, dacă vreţi, un gest politic din care până acum cel care pare să fi profitat mai mult a fost preşedintele Băsescu. Eu am avut întotdeauna îndoieli şi chiar aş spune l-am averizat în ghilimele pe premier să nu creadă în bunele intenţii pe care preşedintele le-ar avea prin această înţelegere politică. Din păcate, iată, am avut dreptate", a mai spus Tăriceanu.