Tăriceanu îl acuză pe Antonescu că nu renunţă la liste pentru că e "presat" de anumiţi lideri - surse

Potrivit unor surse participante la întâlnire, Tăriceanu i-ar fi spus lui Antonescu că nu înţelege de ce nu renunţă la votul pe liste, acuzându-l pe actualul preşedinte că nu acceptă nicio variantă de compromis pentru că ar fi presat de anumiţi lideri.

"Nu înţeleg de ce ţii sus şi tare să fie vot pe liste, înseamnă că există presiuni din partea anumitor lideri", i-ar fi spus Tăriceanu lui Antonescu.

La rândul său, Crin Antonescu i-a replicat liderului deputaţilor PNL: "Nu există niciun fel de presiuni", spunându-i lui Tăriceanu, în momentul în care a cerut un argument pentru această afirmaţie, că liberalii or să vadă argumentele la Congres când işi va prezenta echipa.

Afirmaţia lui Crin Antonescu l-a determinat pe Călin Popescu Tăriceanu să încerce să-l convingă pe Antonescu să renunţe la liste pe motiv că nu este contestat de nimeni, nici măcar de el, care nu îşi va depune o contracandidatură, transmiţându-i că "un preşedinte de partid nu are nevoie de prevederi statutare pentru a se impune".

Un alt schimb de replici de la întâlnirea cu parlamentarii a avut loc între Antonescu şi Ludovic Orban, în urma căruia actualul preşedinte al PNL l-a pus pe Orban în imposibilitatea de a candida pentru funcţia de prim-vicepreşedinte.

Potrivit surselor liberale, Orban l-ar fi întrebat pe Antonescu dacă ar putea să candideze la funcţia de prim-vicepreşedinte în condiţiile impuse de el, iar Antonescu i-ar fi replicat: "Nu nu o mai poţi face. Singura ta variantă e să candidezi la preşedinţie şi să îţi faci şi tu o listă".

În plus, Orban a pledat din nou pentru respectarea dreptului fiecărui liberal de a candida, propunându-i lui Antonescu să se respecte modul în care s-au făcut alegeri în Congresul din 2009, când cel puţin 30% din oamenii lui Tăriceanu au putut intra în BPC.

"Orban a invocat situaţia Congresului din 2009, când în urma alegerilor pentru actuala conducere au intrat 30 % din oamenii contracandidatului Tăriceanu. El a respins ideea unei liste închise pe care să fie numai oamenii lui Antonescu. De altfel, Orban i-a propus cu alt prilej lui Antonescu o variantă de compromis, privind o listă care să fie alcătuită proporţional, preşedintele având dreptul să propună în BPC atâţia membrii câte voturi obţine. Dacă Antonescu ar obţine 70% din voturi atunci să aibă dreptul să pună 70% din membrii BPC, iar 30% să ia de pe lista contracandidatului", au precizat sursele citate, precizând că propunerile acestuia au fost refuzate de Antonescu.

Pe de altă parte, sursele menţionate au spus că o altă propunere venită din tabăra lui Crin Antonescu ar viza ca acesta să aibă o listă pe care să poată propune el jumătate din BPC, iar jumătate să fie alcătuit din oamenii propuşi de cele mai importante organizaţii.

O altă propunere ar fi, potrivit surselor citate, ca Antonescu să propună o treime din BPC, oamenii pe care şi-i doreşte, iar restul să fie oameni aparţinând organizaţiilor care îi aduc cel puţin 850 de voturi.

De asemenea, sursele au apreciat că liderii PNL Relu Fenechiu şi Dan Radu Ruşanu i-ar fi "pregătit" lui Crin Antonescu o listă completă pe care să o susţină fără reţineri în faţa Congresului.

În plus, sursele citate au precizat că în BPC au existat dispute între tabăra lui Antonescu şi Orban în privinţa convocării Delegaţiei care adoptă modificarea Statutului, Orban dorind ca Delegaţia Permanentă să fie organizată cu o săptămână înainte, pentru a se putea face intervenţii, iar Antonescu dorind ca aceasta să fie înainte de Congres pentru a nu se putea aduce modificări.

În privinţa deciziilor lui Crin Antonescu privind menţinerea funcţiei de prim-vicepreşedinte, sursele citate au precizat că actualul preşedinte al PNL va renunţa cel mai probabil la această funcţie pentru a scăpa de explicaţiile pe care trebuie să le dea Congresului privind schimbarea lui Orban cu alt liberal, dar şi de presiunile şi criticile în privinţa înfiinţării acestei funcţii care să ridice un anumit lider deasupra celorlalţi.

Conform surselor citate, la dezbaterea moţiunii lui Antonescu şi a propunerii sale privind votul pe liste, desfăşurată în cadrul întâlniri cu parlamentarii, luni după-amiază, propunerea lui Antonescu privind votul pe moţiuni a fost contestată de 12 parlamentari - Ludovic Orban, Călin Popescu Tăriceanu, Teodor Atanasiu, Dan Motreanu, Ciprian Dobre, Ioan Ţintean,Florin Ţurcanu, Cristian David, Eugen Nicolăescu, Gabriel Berca, George Scutaru sau Lucia Varga, fiind agreat la nivel declarativ de doar aproximativ şase parlamentari printre care Relu Fenechiu, Dan Radu Ruşanu, Paul Victor Dobre sau Radu Stroe.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, luni, că propunerea sa privind alegerea conducerii partidului pe sistemul moţiunilor nu este un atac la democraţie cum spun unii liberali, reiterând faptul că nu va mai candida dacă propunerile sale de modificare a Statutului nu vor fi acceptate.

Întrebat cum comentează faptul că unii liberali spun că sistemul votului pe moţiuni este un atac la democraţie, Crin Antonescu a precizat că propunerea sa nu este un atac la democraţie, ci o construcţie care vizează democratizarea şi reformarea PNL.

Antonescu a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că modificările sale la statut vizează numirea secretarului general de BPC, introducerea votului pe moţiuni cu echipe de câte 30 de membri, dintre care 14-15 vicepreşedinţi cu atribuţii, funcţia de prim-vicepreşedinte nefiind esenţială.

"O modificare la Statut pentru Congresul acesta este modalitatea de alegere - pe moţiuni şi implicit pe echipe. La nivel de vicepreşedinţi, ei vor avea atribuţii, deci lista, echipa cu care vin în faţa Congresului va cuprinde membrii, va preciza care sunt vicepreşedinţii şi va preciza la fiecare vicepreşedinte cu ce atribuţii vine. Probabil vor rămâne14-15 vicepreşedinţi şi 30 toată echipa-membri ai BPC", a susţinut Crin Antonescu.

Întrebat dacă doreşte sistemul de vot pe liste ca modalitate de alegere a conducerii doar pentru acest Congres sau intenţionează să îl menţină în Statut, preşedintele PNL a precizat că şi-ar dori, începând cu viitorul congres, "un sistem care să fie cu adevărat uninominal, dar care să presupună implicarea unui număr cât mai mare de membri-cu alegeri primare".