”Aşa cum decurg lucrurile, în ultima perioadă abuzul în serviciu s-a constituit într-o metodă abuzivă de apreciere şi de anchetare a multor oameni care sunt primbaţi acum pe la procuratură, prin instanţe. Întotdeauna definiţiile laxe lasă loc la interpretări şi când ele sunt făcute nu cu bună intenţie, atunci putem să fim confruntaţi cu multe abuzuri şi excese”, a afirmat Tăriceanu.
El a mai spus că este rolul Parlamentul să facă legi clare.
”Cred că rolul CCR este extrem de important, dar, sigur, nu înseamnă că Parlamentul trebuie să se derobeze de la responsabilitatea pe care o are – de a face legi bune, clare, la care interpretarea să nu fie posibilă într-o manieră atât de extensive, cum a fost cazul abuzului în serviciu”, a adăugat şeful Senatului.
CCR decide în şedinţa de miercuri în legătură cu dezincriminarea abuzului în serviciu, subiectul stârnind reacţii pro şi contra, de la cele 800 de dosare DNA care ar rămâne fără obiect şi până la UNJR care o acuză pe Laura Codruţa Kovesi că face presiuni asupra CCR înainte de hotărâre.
Direcţia Naţională Anticorupţie are în lucru, în momentul de faţă, 865 de dosare care au ca obiect fraude în achiziţii publice, dintre care, în mare parte, sunt reţinute infracţiuni de abuz în serviciu. Unul dintre dosare îi vizează pe fostul ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, şi pe fostul Procuror General al României, Tiberiu Niţu. Printre politicienii care mai apar pe lista cu dosare penale sub acuzaţia de abuz în serviciu se mai află: Elena Udrea şi Ion Ariton, Alina Bica, Nicuşor Constantinescu şi Gheorghe Bunea Stancu, care au şi sesizat Curte Constituţională cu privire la abuzul în serviciu, dar şi Titus Corlăţean.