„Înainte de 1990 obişnuiam să visez la Europa. Atât familia mea şi rudele mele m-au învăţat ce înseamnă Europa, civilizaţie şi cultură, iniţiativă şi mai presus libertate. După căderea comunismului, visul la Europa a devenit unul pe care îl puteam spune public. Românii au privind europenitatea lor ca o parte importantă a identităţii lor naţionale. Trebuie să mărturisesc că visul meu la Europa s-a transformat atunci când, ca premier, am contribuit la integrarea României în Uniunea Europeană, în 2007”, a declarat, joi seară, preşedintele Senatului.
Călin Popescu Tăriceanu a precizat că sunt însă în România unele instituţii ale căror metode sunt „trecute” şi „care îşi păstrează obiceiurile”.
„Câteva instituţii păstrează metode trecute. Îşi păstrează obiceiurile. De aceea noi vom arăta şi mai mult care sunt aspectele care deranjează şi care sunt instituţiile care s-au transformat în spiritul european. Aceste clarificări trebuie lămurite şi cu oficialii europeni, statele membre, pentru a îndepărta aceste neînţelegeri asupra vieţii sociale din România. Le cer tuturor partidelor să ţină cont şi să fie atente la ce au spus fondatorii UE acum 7 decenii, să fim o reuniune a statelor care trebuie să fie o comunitate a guvernelor, societăţilor, bazate pe solidaritate, incredere şi respect reciproc”, a completat preşedintele Senatului.