Tăriceanu: Legea votului prin corespondenţă trebuie simplificată

''Vă aduc aminte că ALDE a protestat reliefând complicaţia legislaţiei, procedurile extrem de greoaie, care în loc să faciliteze votul românilor din străinătate (îl îngreunează –n.r.) Am votat împotrivă, şi mai mult de atât, am făcut şi o contestaţie la CCR. Suntem total de acord cu punctele de vedere exprimate de asociaţiile românilor din diaspora şi sigur că ar fi foarte util ca această legislaţie să fie simplificată pentru votul la alegerile parlamentare'', a afirmat copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu.

Tăriceanu a mai susţinut că modificarea legislaţiei electorale trebuie să fie făcută în 2016, chiar dacă se încalcă astfel recomandarea Comisiei de la Veneţia.

''Intrarea în acel an de dinaintea scrutinului nu este o prevedere care nu poate să fie depăşită. Nu este o prevedere strictă, este o recomandare a Comisiei de la Veneţia. Cred că este mai grav să perseverăm în greşeală decât să facem modificările necesare pentru a avea o legislaţie adecvată scopului. Scopul definit a fost acela de a permite românilor (din diaspora –n.r.) să voteze într-un număr cât mai mare şi cât mai uşor. Dacă legislaţia care a fost adoptată realizează contrariul, a persevera în această direcţie mi se pare anormal'', a spus Tăriceanu.

Copreşedintele ALDE a mai afirmat că simplificarea legislaţiei se poate face prin modificarea legii în Parlament, ceea ce presupune coagularea unei majorităţi, sau prin intervenţia Guvernului.

Tăriceanu a mai afirmat că dacă ar exista un sistem informatizat eficient, votanţi ar putea alege să voteze fie direct, fie prin corespondenţă, fără să mai fie nevoie de modificarea legii.

''Putem să lăsăm legislaţia aşa, cei care vor să voteze prin corespondenţă să o facă, ceilalţi, sigur, că pot să vină să voteze direct la secţiile de vot. Lucrul acesta presupune ca sistemul informatic să fie bine pus la punct, în aşa fel încât să nu permită votul multiplu'', a explicat Tăriceanu.

Copreşedintele ALDE a explicat că problemele legate de înregistrarea şi verificarea votanţilor puteau să fie eliminate ''prin folosirea modalităţii directe de vot simultan cu multiplicarea secţiilor de vot în străinătate''.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat pe 16 decembrie, în faţa Parlamentului, că legea privind votul prin corespondenţă nu este "perfectă" şi poate fi îmbunătăţită, însă esenţial este faptul că ea există şi a venit la timp, iar clasa politică şi-a respectat promisiunea de a o adopta în această sesiune parlamentară. "Nu este o lege perfectă, probabil că vor fi lucruri de îmbunătăţit în acest mecanism, dar estenţial este faptul că există, a venit la timp şi a rezultat din voinţa clasei politice, care şi-a respectat promisiunea făcută cetăţenilor", a spus preşedintele.

Legea a fost adoptată pe 28 octombrie de Camera Deputaţilor, for decizional, şi prevede introducerea votului prin corespondenţă pentru românii din diaspora la alegerile parlamentare.

Proiectul prevede că alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile parlamentare se vor înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot. Cererea de înscriere în Registru se trimite misiunii diplomatice sau oficiului consular din statul de domiciliu sau reşedinţă. Misiunea diplomatică sau oficiul consular verifică cererea şi, dacă aceasta îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, înscrie alegătorul în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă.

Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte şi tipăreşte listele electorale pentru votul prin corespondenţă şi le pune la dispoziţia biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Cei ce figurează în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă şi au primit documentele necesare exercitării dreptului la vot prin corespondenţă nu sunt înscrişi în listele electorale permanente.

Legea mai spune că se constituie în România birouri electorale pentru votul prin corespondenţă pentru fiecare 10.000 de alegători pe lângă şi în subordinea biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.

Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă care sunt transmise alegătorului sunt următoarele: un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător; un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot; certificatul de alegător; instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.

După ce primeşte plicul cu documentele menţionate, alegătorul lipeşte autocolantul pe opţiunea sa din buletinul de vot prin corespondenţă, introduce buletinul în plicul interior, pe care îl sigilează, şi completează, datează şi semnează olograf certificatul de alegător. După efectuarea acestor operaţiuni, alegătorul introduce plicul interior şi certificatul de alegător în plicul exterior, pe care îl sigilează, şi îl depune la orice oficiu sau cutie poştală, astfel încât să se asigure livrarea acestuia până cu 3 zile înaintea datei votării, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă din România. Plicurile exterioare livrate după expirarea termenului menţionat sunt anulate.