Tăriceanu: Strategia naţională de apărare presupune trecerea către o republică prezidenţială

Tăriceanu, preşedinte al Senatului şi al Partidului Liberal Reformator, a arătat, în şedinţa comună a Birourilor Permanente (BP) ale Senatului şi Camerei Deputaţilor din 15 iunie, că el nu a fost invitat la Cotroceni pentru discuţii pe această temă şi nu crede că documentul poate fi aprobat în forma transmisă.

"Noi nu am fost invitaţi, ca partid, la Cotroceni, la discuţia care a avut loc legat de Strategia naţională de apărare. Ca atare, nu am putut să iau cunoştinţă de acest document decât în momentul în care a fost trimis la Senat şi l-am parcurs. Aşa cum, probabil, aţi observat şi dumneavoastră, Strategia naţională de securitate cuprinde, pe lângă conceptele tradiţionale, o serie de concepte preluate de la preşedintele Băsescu, potrivit cărora, în securitatea naţională intră toate celelalte domenii: mediu economic, energie, dezvoltare durabilă, sănătate, educaţie, protecţie socială, agricultură, tot. Prin urmare, avem de-a face cu două lucruri care se întâmplă simultan: transferul acestor atribuţii, care sunt de resortul Guvernului, la Preşedinţie, în cadrul Strategiei de securitate naţională, şi, evident, golirea de conţinut a activităţii Guvernului, cu alte cuvinte, trecerea către o republică prezidenţială. Adică, dincolo de problema de securitate naţională, faţă de care am toată sensibilitatea, într-un mod „subtil”, se merge pe această idee de consolidare a puterii prezidenţiale, spuneam, trăsătură de bază a mandatului preşedintelui precedent", a spus Tăriceanu, în şedinţă, conform stenogramei.

El a apreciat astfel că documentul nu poate fi votat în forma propusă, spunând că nu contestă atributul preşedintelui de a elabora strategia, dar că este vorba de un anumit mod de abordare a relaţiilor interinstituţionale.

Tăriceanu s-a adresat şi parlamentarilor PNL spunându-le : "Hai să nu ne ascundem în spatele degetului, că nu puteţi, sunteţi un pic prea mari. Deci, nu vă faceţi că uitaţi că, ani de zile, PNL a fost angajat într-o luptă deloc uşoară cu fostul preşedinte Băsescu, care a încercat din răsputeri să facă ceea ce v-am spus la început, şi anume transferul de puteri executive la instituţia prezidenţială. Dacă atunci eram cu toţii de acord că acest lucru nu este acceptabil, înţeleg că acum n-aveţi niciun fel de problemă, când preşedinte este actualul ocupant al funcţiei de la Cotroceni şi vă doriţi acest lucru. Eu am rămas statornic convingerilor mele. Şi aici nu e o chestiune de strategie de apărare, ci este o chestiune politică mult mai amplă şi, de aceea, vă spun: uşor, nu luaţi aşa viteză".

Luni, a fost anunţat că Strategia naţională de apărare a fost trimisă la Comisiile de apărare şi, dacă acestea nu vor reuşi să întocmească raportul într-o săptămână, până luni, când preşedintele Klaus Iohannis se va adresa Parlamentului, există posibilitatea convocării unei sesiuni extraordinare pentru adoptarea sa.

Liderul deputaţilor PNL Ludovic Orban a acuzat faptul că mai mulţi membri din Birourile Permanente reunite, aparţinând coaliţiei majoritare doresc tergiversarea adoptării strategiei, pe motiv că preşedintele încercă să îşi aroge mai mai multe atribuţii.

Comisiile de apărare ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au aprobat, miercuri, Strategia naţională de apărare a ţării, urmând ca raportul comisiilor să fie supus adoptării plenului Parlamentului luni, după discursul preşedintelui Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, pe 12 iunie, Parlamentului, Strategia Naţională de Apărare a Ţării, şeful statului solicitând să adreseze Legislativului în 22 iunie un mesaj referitor la acest document, în şedinţă comună a celor două Camere.