Ţările UE ajung la un acord privind legislaţia în domeniul climei, după discuţii îndelungate

După mai mult de 16 ore de negocieri, miniştrii mediului din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au convenit asupra poziţiilor comune cu privire la cinci legi, care fac parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri menite să reducă emisiile în acest deceniu.

Miniştrii au sprijinit părţile esenţiale ale pachetului de măsuri pe care Comisia Europeană l-a propus pentru prima dată vara trecută, inclusiv o lege care prevede ca maşinile noi vândute în UE să nu mai emită CO2 începând cu 2035. Acest lucru ar face imposibilă vânzarea de maşini cu motoare cu combustie internă.

Acordul face ca propunerea să aibă şanse de a deveni lege europeană. după negocieri cu Parlamentul European. Parlamentul a sprijinit deja obiectivul privind automobilele din 2035.

Italia, Slovacia şi alte state au dorit ca eliminarea treptată să fie amânată până în 2040. În cele din urmă, ţările au susţinut un compromis propus de Germania, cea mai mare piaţă auto din UE, care a păstrat obiectivul 2035 şi a cerut Bruxelles-ului să evalueze în 2026 dacă vehiculele hibride sau combustibilii cu emisii neutre de CO2 ar putea respecta acest obiectiv.

Propunerile privind schimbările climatice au ca scop să garanteze că UE cu 27 de ţări - al treilea mare emiţător de gaze cu efect de seră din lume - îşi va atinge obiectivul de reducere a emisiilor nete cu 55% faţă de nivelurile din 1990 pentru 2030.

Pentru a face acest lucru, guvernele şi industriile vor trebui să investească masiv în industrie mai puţin poluantă, în energia regenerabilă şi în vehicule electrice.

Miniştrii au sprijinit o nouă piaţă a carbonului în UE, care să impună taxarea CO2 în cazul combustibilii poluanţi utilizaţi în transporturi şi pentru încălzirea clădirilor, deşi au declarat că aceasta ar trebui să fie introdusă din 2027, cu un an mai târziu decât era prevăzut iniţial.

În urma unor negocieri dificile, miniştrii au convenit să creeze un fond UE în valoare de 59 de miliarde de euro pentru a proteja cetăţenii cu venituri mici de costurile acestei politici în perioada 2027-2032.

Lituania a fost singura ţară care s-a opus acordurilor finale, după ce a încercat fără succes să obţină un fond mai mare, alături de Polonia, Letonia şi alte ţări îngrijorate că noua piaţă de CO2 ar putea creşte facturile la energie ale cetăţenilor.

Finlanda, Danemarca şi Ţările de Jos - state mai bogate, care vor contribui la fond cu mai mult decât vor primi - au dorit ca acesta să fie mai mic.

De asemenea, miniştrii s-au raliat reformei actualei pieţe a carbonului din UE, care obligă industria şi centralele electrice să plătească atunci când poluează.

Ţările au acceptat elementele esenţiale ale propunerii Comisiei de consolidare a pieţei pentru a reduce emisiile cu 61% până în 2030 şi de extindere a acesteia la transportul maritim. Ele au convenit asupra unor norme care să faciliteze intervenţia UE în caz de creşteri bruşte ale preţurilor la CO2.