Telegrame ale Ambasadei SUA la Bucureşti despre arme, Iran, Afganistan, în ianuarie-februarie

Potrivit documentelor Wikileaks, al căror conţinut nu a fost publicat integral deocamdată, Ambasada SUA la Bucureşti a transmis în 25 şi 26 februarie 2010 mai multe comunicări.

Astfel, la 25 februarie este trimisă o informare care, potrivit codurilor, se referă la afaceri economice, monetare, condiţiile economice, comerţ exterior, asistenţă cetăţenească şi afaceri guvernamentale interne.

O zi mai târziu, la 26 februarie, ambasada SUA revine cu două telegrame, dintre care una vizează domeniile energiei, condiţiile economice, relaţiile politice externe şi, din nou, afaceri guvernamentale interne. În aceeaşi zi, ambasada trimite o a doua telegramă la Washington referitoare la afacerile guvernamentale interne şi drepturile omului.

O zi aglomerată pentru ambasada SUA a fost cea din 22 februarie, când misiunea diplomatică a transmis patru comunicări.

Una dintre ele este dedicată exclusiv afacerilor guvernamentale interne. Celelalte trei sunt axate pe politica externă, NATO - asistenţa militară şi vânzările de armament. Astfel, una dintre cele trei este dedicată subiectelor NATO şi asistenţei militare (MASS- Military assistance and sales). O altă comunicare are codurile PARM (controlul armamentelor şi dezarmarea), CH (China) şi PREL (relaţiile de politică externă). Cealaltă comunicare, axată pe relaţiile externe, dar şi pe afaceri guvernamentale interne, conţine, de asemenea, coduri referitoare la Haiti, Iran şi Ucraina.

La 17 februarie, ambasada a mai trimis o comunicare pe tema energiei, probleme economice şi investiţii străine.

La 22 ianuarie, când ambasada a mai trimis alte două comunicări, misiunea diplomatică s-a referit, potrivit codurilor ataşate telegramelor, la ajutor extern şi Haiti, dar şi la Iran, Afganistan, Pakistan şi Serviciul de informaţii pakistanez.

Totate aceste comunicări au fost trimise în perioada în care, la Bucureşti, şeful statului anunţa la sfârşitul unei şedinţe CSAT decizia României de a găzdui interceptoare ale unui viitor scut antirachetă american. Şeful statului spunea atunci că "România nu era protejată împotriva unor eventuale lovituri cu rachete balistice".

"Subiectul apărării antirachetă este unul de maximă actualitate pe agenda aliaţilor NATO. Statele aliate sunt din ce în ce mai conştiente de proliferarea programelor balistice - şi vă sunt cunoscute numele ţărilor despre care se vorbeşte şi se fac analize. Ca atare, sistemul vine să răspundă acestei noi categorii de ameninţări", a precizat atunci Băsescu. El mai spunea că sistemul nu este îndreptat împotriva Rusiei.