Teoria că preşedintele american John F. Kennedy a fost asasinat la comanda KGB era luată în considerare de generalui Ion Mihai Pacepa

Cu doar câteva săptămâni înainte de a-l ucide pe preşedintele John F. Kennedy în noiembrie 1963, Lee Harvey Oswald a călătorit în Mexico City unde a vorbit cu un ofiţer KGB de la ambasada sovietică, se arată într-un nou document publicat în decembrie 2021.

Arhivele Naţionale au publicat anul trecut aproape 1.500 de documente legate de ancheta privind asasinarea lui Kennedy în 1963, fiind al doilea lot important de documente care a fost publicat din 2017.

Printre documente se numărau note despre un apel pe care Oswald l-a făcut Ambasadei Sovietice din Mexico City la 1 octombrie 1963 şi pe care CIA l-a ascultat în secret.

Câte zile libere mai au românii în 2025. Calendarul complet

13:44

Incident cu torțe și fumigene în Parlamentul sârb. Unei deputate i s-a făcut rău

13:40

CIA  informează că agenţia a aflat prin acest apel că Oswald s-a dus la ambasadă cu câteva zile înainte, pe 26 septembrie, şi s-a întâlnit cu consulul Valery Vladimirovici Kostikov.

Documentul spunea că Kostikov era un „ofiţer KGB identificat” implicat într-o filială a serviciilor secrete ce era responsabilă de „sabotaje şi asasinate”.

În timpul convorbirii, Oswald a discutat cu un gardian şi a întrebat dacă există „ceva nou în legătură cu telegrama către Washington”, se arată în raport.

Gardianul a verificat şi apoi i-a spus lui Oswald că cererea a fost trimisă, dar nu a primit nimic nou. 

Raportul CIA spunea că FBI avea motive să creadă că vizita lui Oswald la ambasada sovietică a fost pentru a obţine sprijin pentru o „chestiune de paşaport sau viză SUA”.

Oficialul CIA care a scris raportul a fost sceptic că Oswald s-ar fi prezentat la Ambasada Sovietică dacă era un spion KGB.

„Desigur, nu este obişnuit ca un agent KGB aflat într-o misiune sensibilă să aibă un astfel de contact deschis cu o ambasadă sovietică. Cu toate acestea, avem documente secrete de informaţii sovietice care descriu doctrina Informaţiilor militare, care arată că agenţi foarte importanţi pot fi întâlniţi în instalaţiile oficiale folosind o acoperire pentru prezenţa lor acolo”, se arată în raport.

Asta nu înseamnă că oficialii americani credeau atunci că Uniunea Sovietică a fost implicată în asasinat.

Comisia Warren a raportat că nu a găsit nicio dovadă că Uniunea Sovietică ar fi fost implicată în asasinarea preşedintelui Kennedy.

Comisia Selectă a Camerei Reprezentanţilor pentru Asasinate a scris de asemenea: „Comisia consideră, pe baza dovezilor de care dispune, că guvernul sovietic nu a fost implicat în asasinarea preşedintelui Kennedy”.

Potrivit unor adepţi ai teoriei conspiraţiei, Uniunea Sovietică, sub conducerea lui Nikita Hruşciov, a fost responsabilă pentru asasinat, motivată de umilinţa de a fi nevoită să dea înapoi în timpul crizei rachetelor din Cuba.

Potrivit unui document al FBI din 1966, colonelul Boris Ivanov – şeful Rezidenţei KGB din New York la momentul asasinatului – a declarat că, în opinia sa personală, asasinatul a fost planificat de un grup organizat mai degrabă decât de un individ singuratic.

O notă top-secretă scrisă în 1966 de directorul FBI J. Edgar Hoover şi publicată sub administraţia Trump spunea că sovieticii au fost şocaţi de crimă şi se temeau de ceea ce prevesteşte pentru relaţiile dintre URSS şi SUA, a raportat NPR .

„Conform sursei noastre”, a scris Hoover, „oficialii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au crezut că a existat o conspiraţie bine organizată din partea unor extremişti de dreapta din Statele Unite pentru a efectua o lovitură de stat”.

Această convingere a fost întărită de faptul că uciderea lui Kennedy a avut loc după ce o campanie de extremă-dreaptă l-a zugrăvit ca pe un trădător.

În ciuda angajamentului său faţă de anticomunism, Kennedy nu era dispus să trimită trupele americane în Vietnam. 

Potrivit lui Hoover, sovieticii se temeau că asasinarea va întări „sentimentele anticomuniste” din SUA şi că se va ajunge la război.

În cartea „Programed to Kill: Lee Harvey Oswald, Soviet KGB, and the Kennedy Assassination” lansată în 2007, Lt. general Ion Mihai Pacepa, cel mai înalt oficial de informaţii care a dezertat vreodată din blocul socialist, trece în revistă asasinarea lui Kennedy, dezvăluie faptele acoperite de Kremlin şi abordează întrebări lăsate fără răspuns de investigaţiile oficiale.

Pacepa este singurul investigator al asasinatului care avea cunoştinţe directe despre legăturile KGB-ului cu Lee Harvey Oswald. Programed to Kill plasează cunoştinţele lui Pacepa despre implicarea secretă a KGB-ului cu Oswald în contextul raportărilor faptice  şi juxtapune modul de operare al KGB-ului – în mare parte necunoscut de străini – cu dovezile irefutabile adunate de FBI şi alţi anchetatori americani.

Ion Mihai Pacepa a declarat că a avut o conversaţie cu Nicolae Ceauşescu şi căruia i-a dezvăluit informaţia despre cum Kremlinul a ucis sau a încercat să ucidă „zece lideri internaţionali”.

Kennedy era inclus în listă.

El a afirmat că „între liderii serviciilor de informaţii prin satelit ale Moscovei a existat un acord unanim că KGB-ul a fost implicat în asasinarea preşedintelui Kennedy”.

Opinii similare cu privire la asasinarea lui JFK au fost exprimate şi de Robert Holmes, fost prim-secretar la Ambasada britanică din Moscova, în cartea sa din 2012, Spy Like No Other.

Puşcaş marin în Marina SUA, Oswald a dezertat şi a fugit în URSS în octombrie 1959. A trăit în Uniunea Sovietică până în iunie 1962, când s-a întors în Statele Unite.