Din 2006, Economist Intelligence Unit a evaluat 167 de ţări şi teritorii pe o scară de la zero la zece, pe baza a cinci criterii: procesul electoral şi pluralismul, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile.
Ţările sunt apoi grupate în patru categorii: democraţii depline, democraţii deficitare, regimuri hibride şi regimuri autoritare.
Pentru al 16-lea an consecutiv, Norvegia a fost desemnată cea mai democratică ţară din lume, cu un scor de 9,81, urmată de Noua Zeelandă şi Suedia. La opolul opus se află Aganistan.
Media globală a scăzut la un nou minim record de 5,17. Doar 6,6% din populaţia lumii trăieşte în prezent într-o democraţie deplină, în scădere de la 12,5% în urmă cu zece ani. De asemenea, o mare parte din populaţia lumii – doi din cinci oameni – trăieşte sub un regim autoritar, notează The Economist.
Chiar şi Europa – unde se află nouă dintre primele zece ţări din indice – a înregistrat unele scăderi notabile. Franţa a fost retrogradată de la o democraţie deplină la una deficitară, iar România a fost retrogradată la regim hibrid.
Statele Unite, care au criticat la Munchen Europa în privinţa democraţiei, sunt pe locul 28, sub multe ţări Europa Vestică.
România e pe locul 72 în lume în indicele global al democraţiei, scorul fiind unul dezastruos. Ţara noastră a fost retrogradată de la democraţie deficitară la regim hibrid, fiind pe ultimul loc din UE. Pentru a face comparaţie cu ţările vecine, Ungaria e pe 54, Bulgaria e pe 61, Republica Moldova e chiar deasupra noastră, Serbia e pe 64. Ucraina e pe locul 92 în contextul legii marţiale.
Scorul României în indicele democraţiei a scăzut în contextul anulării alegerilor prezidenţiale.
Anul trecut România se afla pe locul 60 în lume.
Sursa foto: The Economist