Tiberiu Dinu s-a prezentat la DNA -2-

La intrarea în sediul DNA, Tiberiu Dinu a refuzat să facă declaraţii, spunând doar că nu are nicio legătură cu acest caz. Întrebat dacă i-a cerut diverse informaţii fostului şef al DGIPI, Cornel Şerban, Dinu a refuzat, de asemenea, să răspundă.

El a precizat că a venit în calitate de martor.

Direcţia Generală Afaceri Consulare a fost înştiinţată, luni, de către DNA că Tiberiu Dinu, consulul României la Milano, va fi citat ca martor în procesul privind DGIPI.

MAE precizează că, în legătură cu acest fapt, Consulul General la Milano Tiberiu Dinu va avea o discuţie clarificatoare la conducerea Direcţiei Generale Afaceri Consulare.

Premierul Emil Boc va lua o decizie în privinţa consulului României la Milano, Tiberiu Dinu, după ce va avea, marţi, o discuţie doar cu ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

Tiberiu Dinu a fost, luni, la sediul Guvernului, pentru a-i prezenta premierului Emil Boc clarificări cu privire la listingul telefonic invocat în cadrul anchetei la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) din Ministerul de Interne. La întâlnirea de la Guvern a participat şi ministrul de Externe.

Şeful Guvernului i-a solicitat, vineri, ministrului de Externe, Cristian Diaconescu, să-l convoace la o întâlnire la Palatul Victoria pe consulul României la Milano, Tiberiu Dinu, pentru a clarifica această situaţie.

Ministrul de Externe a declarat, duminică, că deocamdată nu se pune problema rechemării, din punct de vedere diplomatic, a consului României la Milano.

Fostul şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) din Ministerul Internelor, Cornel Şerban, i-a dat consulului României la Milano, Tiberiu Dinu, listingurile telefonice ale unui politician român, în legătură cu această informaţie fiind audiaţi, miercuri, doi angajaţi de la DGIPI, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Consulul României la Milano, Tiberiu Dinu, a fost, în perioada 1985-2002, ofiţer în Ministerul de Interne, după care a intrat în diplomaţie.

Statutul Corpului Diplomatic prevede o serie de drepturi şi obligaţii ce revin personalului diplomatic şi consular, precum şi o serie de sancţiuni. Potrivit articolului 57 din lege, membrii Corpului diplomatic şi consular răspund în legătură cu activitatea lor profesională desfăşurată în administraţia centrală a MAE sau la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

De asemenea, potrivit actului normativ, neîndeplinirea cu bună-credinţă a îndatoririlor de serviciu de către membrii Corpului diplomatic şi consular al României atrage răspunderea disciplinară, patrimonială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Articolul 59 din legea 269/2003 prevede că "faptele care generează răspunderi şi sancţiuni pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României sunt examinate de Consiliul de Onoare, care face propuneri ministrului afacerilor externe".

Pe de altă parte, potrivit articolului 60 din lege, "dacă s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva unui membru al Corpului diplomatic şi consular al României pentru o infracţiune de natură să îl facă incompatibil cu statutul său, ministrul afacerilor externe va lua măsura suspendării raporturilor de muncă".

Legea prevede de asemenea o serie de drepturi şi obligaţii aplicabile diplomaţilor. Articolul 32 prevede un număr de 7 obligaţii ce revin membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, printre care "să aibă în toate împrejurările o conduită profesională şi morală ireproşabilă şi să dea dovadă de demnitate şi responsabilitate în îndeplinirea atribuţiilor lor", precum şi "să nu abuzeze de privilegiile şi imunităţile de care beneficiază în străinătate ca membri ai Corpului diplomatic şi consular al României".