Titus Corlăţean: „La abuz în serviciu, pragul de 9000 de lei este cealaltă extremă. Să pui la 1800 de euro un prejudiciu considerat grav şi să trimită un funcţionar 7 ani în puşcărie - mi se pare exagerat”

„Trebuie un prag de la care fapta să devină cu adevărat gravă şi omul răspunde cu puşcăria”
„Ministerul Justiţiei a venit foarte târziu cu proiectul de lege, în ultima zi din decembrie, când trebuia de fapt reglementată problema”
„Parlamentarii s-au trezit cu subiectul acesta, cu propunerea de prag de 250.000 de lei, s-a votat cu majoritate”
„Situaţia pe pragul pe abuz în serviciu este o decizie proastă. Decizia trebuia comunicată public, transparent”
„Vizavi de pragul de 250.000 de lei, se pare că s-a căutat o raportare obiectivă. Raportările se refereau la evaziunea publică şi achiziţiile publice, în care tot în jur de 50.000 de euro sunt răspunderile penale”
„O mare bancă olandeză a fost prinsă de procurori că făcea evaziune fiscală cu bani şi de la ruşi. S-a făcut un deal: 1 miliard de euro amendă penală. În România însă, pentru 9000 de lei, este posibil să faci puşcărie”
„Ministerul Justiţiei şi-a ratat cariera ca minister. Trebuia să vină cu prag”
„În Parlamentul European, mi-au spus că vor să-şi angajeze familiile. Le-am spus că în România, dacă faci aşa ceva, eşti mort politic, intri în puşcărie. La ei, este pe loialitate şi pe bani europeni”
„Dacă am avea un efort politic, intelectual, instituţional şi din servicii – poate am reflecta mai serios la ce se întâmplă în jocurile mari din lume”
„Nici măcar ruşii nu prea înţeleg în ce s-au băgat în relaţia cu China”
„Mă interesează dacă blocul occidental a rămas unit în spatele nostru sau dacă fiecare a început să-şi facă jocul economic”
„Dacă tot suntem clar asumaţi în tabăra occidentală, nu văd de ce n-ar exista o mai mare transparenţă pe ajutorul acordat Ucrainei”
„La capitolul empatie cu poporul român, actualul locatar de la Cotroceni nu prea figurează. Domnul Iohannis ne-a lăsat o Românie mai puţin educată”

869 afișări

Imaginea articolului Titus Corlăţean: „La abuz în serviciu, pragul de 9000 de lei este cealaltă extremă. Să pui la 1800 de euro un prejudiciu considerat grav şi să trimită un funcţionar 7 ani în puşcărie - mi se pare exagerat”

„Pragul pentru abuz în serviciu a rămas de foarte mulţi ani nereglementat, în acord cu deciziile CCR. S-a încercat o reglementare prost gestionată şi comunicată în faimoasa OUG13, folosită să genereze mişcări mari de stradă. Decizia nu s-a luat pe motiv de jocuri politice, manipularea emoţiilor. Discuţia serioasă şi aşezată nu a avut loc pe această problemă delicată, pentru că a fost foarte mult politizată. Abuzul în serviciu a existat în perioada comunistă, sovietică, este reglementat diferit în statele democratice. În OUG13 s-a stabilit un prag de 200.000 de lei, a fost considerat inacceptabil, lumea a ieşit în stradă.

După atâtea decizii ale CCR, pentru că USR a introdus asta în PNRR, a apărut condiţionalitatea. Dacă nu pui în acord deciziile CCR cu Codul Penal, inclusiv abuzul în serviciu, nu mai primiţi banii din PNRR. CCR a stabilit în deciziile sale nişte principii directoare, nu cuantumul. CCR a mai zis să nu stabilim un prag derizoriu, gen salariul minim pe economie. Ministerul Justiţiei a venit foarte târziu cu proiectul de lege, în ultima zi din decembrie, când trebuia de fapt reglementată problema. Ministerul Justiţiei a venit cu un proiect de lege care nu avea niciun fel de prag la abuzul în serviciu. Parlamentarii s-au trezit cu subiectul acesta, cu propunerea de prag de 250.000 de lei, s-a votat cu majoritate. A ieşit jihadul, haştagii, #rezist, media afiliate. Şi la Bruxelles erau cititori în stele care spuneau că afectează interesele financiare ale UE şi avertizează Comisia. Situaţia pe pragul pe abuz în serviciu este o decizie proastă. Decizia trebuia comunicată public, transparent. Vizavi de pragul de 250.000 de lei, se pare că s-a căutat o raportare obiectivă. Raportările se refereau la evaziunea publică şi achiziţiile publice, care în care tot în jur de 50.000 de euro sunt răspunderile penale. Aşa înţeleg că se explică pragul de 250.000 de lei. Trebuie un prag de la care fapta să devină cu adevărat gravă şi omul răspunde cu puşcăria. Pragul de 9000 de lei este cealaltă extremă. Să pui la 1800 de euro un prejudiciu considerat grav şi să trimită un funcţionar 7 ani în puşcărie mi se pare exagerat. Pragul de la abuzul în serviciu n-are nicio logică.

Dacă rămâne varianta cu 9000 de lei, vor fi excepţii de neconstituţionalitate la CCR şi Curtea ar putea considera pragul derizoriu. S-ar putea declara legea neconstituţională şi ne învârtim în jurul cozii: tot nu luăm banii din PNRR. APCE m-a pus la muncă: sunt raportor pe Olanda pe funcţionarea instituţiilor democratice. Mă voi duce să văd cum funcţionează Olanda pe spălarea banilor şi combaterea corupţiei. O mare bancă olandeză a fost prinsă de procurori că făcea evaziune fiscală cu bani şi de la ruşi. S-a făcut un deal: 1 miliard de euro amendă penală. În România însă, pentru 9000 de lei, este posibil să faci puşcărie. Aş cere sesizarea Comisiei de la Veneţia să ne spună care-s principiile călăuzitoare pentru stabilirea pragului şi nivelului de gravitate care să bage în puşcărie un om. (...) Dacă băgăm toate partidele politice la puşcărie, nu mai avem stat, ne ducem cu bocceluţa prin alte părţi. Ministerul Justiţiei şi-a ratat cariera ca minister. Trebuia să vină cu prag”, a declarat Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de Politică Externă din Senat şi fost ministru al Justiţiei, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

Titus Corlăţean a povestit în emisiune şi ce reacţie au avut europenii atunci când le-a propus standardele româneşti în materie de anticorupţie şi conflict de interese:

„În Parlamentul European, am depus un amendament: se interzice finanţarea cabinetelor europarlamentarilor când îşi angajează rude. Amendamentul a fost respins cu 98%. M-am pomenit cu un europarlamentar britanic, unul german, altul belgian, unul austriac. Mi-au spus cum de îndrăznesc să fac un astfel de amendament. Mi-au spus că vor să-şi angajeze familiile. Le-am spus că în România, dacă faci aşa ceva, eşti mort politic, intri în puşcărie. La ei, este pe loialitate şi pe bani europeni. La Consiliul Europei s-a cerut să se vină cu un model de declaraţie de avere. O socialistă europeană din Elveţia a venit cu un model destul de ok. Doamna a fost călcată în picioare de olandezi, belgieni, britanici şi germani. Le-am propus declaraţiile de avere şi de interese din România pe care voi le-aţi impus. Unii au fost şocaţi, alţii au început să râdă. Uitaţi-vă la declaraţiile de avere ale lor, prin comparaţie cu ale noastre. Ale lor sunt mult mai subţiri”.

Ca fost ministru de Externe al României şi actual preşedinte al Comisiei de Politică Externă din Senat, Titus Corlăţean a analizat în OFF/OnTheRecord şi evoluţiile economice şi politice generate de războiul din Ucraina:

„Dacă am avea un efort politic, intelectual, instituţional şi din servicii – poate am reflecta mai serios ce se întâmplă în jocurile mari. Legat de Brazilia, prima consecinţă a scoaterii dolarului este că s-ar putea ca la OCDE Brazilia să nu mai fie candidat. Brazilia înseamnă că a pus în balanţă şi a constatat că câştigă mai mult în partea cealaltă. Dacă companiile mari occidentale sunt în China, constat că ce-am povestit noi la UE şi NATO nu prea se respectă de state din blocul occidental. În strategia UE, China este principalul competitor. Numai că uriaşe companii occidentale se duc în China. Asta înseamnă că în blocul UE nu mai există coeziune şi că există riscul să apară o falie între UE şi SUA, extrem de grav. România a jucat mereu regulamentar deşi am văzut cancelari, premieri – oameni care mergeau la Beijing şi semnau contracte de miliarde. Lumea este foarte sofisticată. Decidenţii de la Bucureşti n-au învăţat să pună mai multe filtre pe ochii lor. Rişti să pici între bărci. Tu respecţi regulile, dar îi vezi pe alţii cum joacă pe profit, pe bani foarte mulţi. Trebuie văzut dacă companiile americane care s-au dus în vizită în China au capital mai apropiat de democraţi sau republicani. Poţi să şi tragi preşul de sub picioare administraţiei americane democrate într-o competiţie dură pentru Preşedinţia 2024 şi puterea mondială.

Nici măcar ruşii nu prea înţeleg în ce s-au băgat în relaţia cu China”.

Titus Corlăţean spune că este greu ca războiul din Ucraina să se sfârşească în acest an şi crede că totul depinde de situaţia militară din teren.

Preşedintele Comisiei de Politică externă din Senat a declarat pe Aleph News că România ar trebui să fie mai transparentă cu privire la ajutorul militar oferit Ucraina şi consideră că, în comparaţie cu alţi lideri politici români, moştenirea lui Klaus Iohannis după două mandate de preşedinte înseamnă „o Românie mai puţin educată”:

„Mi-am permis, fluierând în biserică, să vorbesc despre asta în Chatham House. Problema este următoarea: europenii cu aliaţii SUA au un PIB, numai că lumea este mult mai mare. Noi rămânem blocaţi în tipologia asta, dar vedem că se mişcă nişte lucruri în jurul nostru. Ce fac americanii şi ce facem noi împreună cu americanii, raportat la situaţia asta? Mă interesează dacă blocul occidental a rămas unit în spatele nostru sau dacă fiecare a început să-şi facă jocul economic. Trebuie să vedem dacă în competiţia mondială în care se reaşează centrele de putere, ce se întâmplă acum ne creează un disconfort foarte mare. Unii şi-ar putea crea soluţii individuale, în timp ce România, care este micuţă, riscă să iasă extrem de marginalizată. (...)

Sincer, este greu. Problema este ca Ucraina să facă cât mai mult posibil ca balanţa să reprezinte un plus pentru ei. Este un dezechilibru de resurse între Ucraina şi Rusia. De aceea ajutorul occidental este esenţial. Cât mai poate să ducă Occidentul? Are capacitatea să ducă foarte mult? În funcţie de cât de balansată sau debalansată este situaţia militară, soluţia va fi de mai lungă sau de mai scurtă durată. (...)

Suntem o democraţie imperfectă. Dacă eram în CSAT, aş fi aflat toate datele care au fundamentat decizia politică de a fi mai silenţioşi decât polonezii. Dacă tot suntem clar asumaţi în tabăra occidentală, nu văd de ce n-ar exista o mai mare transparenţă. Eu m-am născut instituţional în ministerul de externe, nu-l critic public. Problema este că totul se rezumă la rezultate. Au fost şi împliniri şi eşecuri. Au fost probleme care depăşesc partea tehnică şi care la nivel de ministru, premier şi preşedinte lucrurile se rezolvă politic. Uneori un simplu telefon între oamenii care şi-au construit o relaţie, o chimie şi un sprijin reciproc – rezolvă treaba. Adrian Năstase a fost extrem de obiectiv în atingerea a 2 obiective majore. Asemenea obiective nu le-am mai văzut atinse în anii din urmă. N-am fost capabili să obţinem nici măcar un vot după atâţia ani pe Schengen. În octombrie 2001, Ministerul de Interne şi Guvernul austriac ne-au spus că ne vor bloca eliminarea vizelor. După ce a aranjat Năstase, Ioan Rus a vorbit cu Otto Schily, şi Schily a pus mâna pe telefon şi a sunat la Viena. Apoi la Consiliul JAI, Austria a fost de acord cu eliminarea vizelor pentru România. Astfel de lucruri se joacă politic dacă ai capacitate, ştiinţă, şi ai mai puţină grandomanie şi mai puţină nevoie de lux, confort. La capitolul empatie cu poporul român, actualul locatar de la Cotroceni nu prea figurează. Domnul Iohannis ne-a lăsat o Românie mai puţin educată”.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria politic

Citește pe alephnews.ro: Unul din trei oameni suferă de „ura față de mișcare”. Fenomenul poartă numele de misokinezie

Citește pe www.zf.ro: Germania, prinsă în mijlocul unui război care riscă să arunce toată Europa în haos: Cancelarul german Olaf Scholz este presat să trimită rachete cu rază lungă de acţiune în Ucraina

Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: abuz in serviciu,; titus corlatean,; ccr,; abuz in serviciu,; uniunea europeana

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.