Toader, împotriva înfiinţării tribunalelor pentru minori. Existenţa celui din Braşov, nejustificată

"Analizând rapoartele CSM privind starea justiţiei din ultimii trei ani, este menţionat faptul că Tribunalul pentru minori şi familie de la Braşov a avut un volum de activitate scăzut, cu o încărcătură pe schemă de 318 dosare faţă de media la nivel naţional de 600 de cauze pe schemă în anul 2016, aceeaşi tendinţă persistând din anii anteriori (2015 - 284 cauze, 2014 – 235 cauze, etc.) În concluzie, oportunitatea înfiinţării unor tribunale/curţi specializate pornind de la obiectivul realizării echilibrului necesar între exigenţele unui management eficient al resurselor materiale şi umane din sistemul judiciar, pe o de o parte, şi asigurarea calităţii şi celerităţii actului de justiţie, pe e altă parte", se arată în răspunsul Ministerului Justiţiei din 15 ianuarie la interpelarea Adrianei Săftoiu din 6 decembrie, semnată pentru ministrul Toader de Marieta Safta, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Deputatul liberal, Adriana Săftoiu, a susţinut la dezbatere "Tribunalul pentru minori şi familie – o soluţie funcţională pentru combaterea violenţei în familie" care a avut loc luni la Comisia drepturile omului a Camerei Deputaţilor, că Tribunalul pentru minori şi familie din Braşov are o eficienţă mare, cât şi o rapiditate în rezolvarea dosarelor, iar dorinţa ministrului Tudorel Toader de a îl desfiinţa este un lucru grav.

"În spatele acestei idei stă o realitate cruntă. În România cazurile de violenţă domestică sunt în creştere sau dacă nu sunt în creştere ies la suprafaţă. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat recent, doar acum o săptămână la Reghin cu acea femeie. Drept urmare, tribunalele specializate în problematica familiei şi a minorului sunt foarte necesare. Avem în momentul de faţă doar tribunalul de la Braşov şi, din păcate, Ministerul Justiţiei printr-un răspuns se pare că are intenţia să-l desfiinţeze şi pe acesta, spunând că nu sunt suficiente dosare. Mi se pare grav să judeci violenţa domestică în funcţie de volum şi nu în funcţie de gravitatea acestor acte şi impactul pe care îl au. Eu nu cred deloc că sunt prea puţine dosare care să justifice înfiinţarea de tribunale, de secţii sau de instanţe specializate. Sper să reuşesc împreună cu colegii mei să susţinem această idee, să pledăm pentru ea şi să avem instanţe specializate în problematica familiei şi a minorului. Dacă ne uităm la dosarele de la Tribunalul Braşov veţi vedea celeritatea cu care ele sunt rezolvate, faţă de un tribunal generalist, unde poţi să stai şi doi sau trei ani până când se rezolvă şi primeşti sentinţa în asemenea cazuri, a declarat Adriana Săftoiu.

Laura Radu, preşedinte al Tribunalului Bucureşti a susţinut că este imperios necesară înfiinţarea unor astfel de instanţe specializate la nivelul Capitalei, lucru care a duce la un proces mai rapid de soluţionare a cauzelor.

"În primul rând din perspectiva timpului de soluţionare a cererilor. Atunci practic legislaţia care este în vigoare acum ar putea să fie pusă în aplicare astfel încât victimele violenţei domestice să aibă un răspuns din partea autorităţilor în timp util. Aceasta şi din perspectiva statisticilor pe care noi le avem în aplicarea prevederilor care acum sunt în vigoare. Cererile se soluţionează în medie în 72 de ore şi există colaborare cu organele de poliţie pentru punerea în executare. În schimb, în ceea ce priveşte durată soluţionării căilor de atac şi apoi redactarea hotărârilor în căile de atac timpul se prelungeşte şi atunci practic în momentul în care am avea instanţe specializate în această materie, atunci toată procedura ar fi mult mai compactă", a explicat Laura Radu.

Întrebată de MEDIAFAX ce crede despre opinia ministrului Justiţiei, care spune că nu există argumente pentru înfiinţarea acestor instanţe şi că trebuie desfiinţat şi Tribunalul pentru minori din Braşov, Laura Radu a răspuns: "Nu pot să comentez ceea ce declară ministrul Justiţiei. Probabil că dumnealui are alte date sau alte informaţii pe care se bazează atunci când exprimă acest punct de vedere. Unul dintre criteriile după care se înfiinţează aceste tribunale specializate, cel puţin potrivit legislaţiei în vigoare, se raportează la volumul cauzelor. Într-adevăr, potrivit legii, volumul este un criteriu. Cu toate acestea, chestiunea se referă în primul rând la protecţia minorilor şi celorlalţi membri ai familiei. Ori aici nu ştiu dacă este neapărat relevant un criteriu al numărului cauzelor sau al volumului cauzelor, ci mai degrabă al pericolului la care sunt expuşi membri familiei şi atunci se poate modifica un pic abordarea din perspectiva necesităţii înfiinţării unor astfel de tribunale, mai ales că nu ar judeca numai cauze privind violenţa domestică. În materia minori şi familie sunt mult alte tipuri de cauze pe care le-am judeca, respectiv adopţia, litigii în materie de maternitate şi paternitate, protecţia copilului aflat în dificultate. Ar fi cauze diverse care ar intra în competenţa acestor tribunale specializate."

Deputatul PNL, Gabriel Andronache, a anunţat în cadrul dezbaterii că sunt pregătite trei proiecte de lege privind înfiinţarea Tribunalelor pentru minori şi familie, precum şi un amendament depus la legea bugetului de stat pentru finanţarea acestui tip de instanţe.

"Cele trei iniţiative se referă la modificarea Codului Civil, tocmai pentru a transfera către instituţiile specializate, la nivel de tribunal atribuţiile de instanţă, tutelă şi familie. O altă propunere vizează schimbarea cuvântului judecătorie în tribunal, în Legea privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi cea de-a treia intervenţie ar fi necesară, şi este elaborat textul iniţiativei, în domeniul organizării judiciare, astfel încât prin intervenţii punctuale să stabilim prin lege că la nivelul curţilor de apel se instituie complete specializate, la nivelul tribunalelor, ca o etapă de tranziţie, să se instituie secţii specializate şi ulterior să se constituţie, tribunal pentru minor şi familie la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti", a explicat Andronache la dezbaterea din Parlament.

Ambasadorul Spaniei, Ramiro Fernández-Bachiller, a spus că în ţara sa există astfel de instanţe specializate la nivel judeţean şi local încă din anul 2004.

"Violenţa împotriva femeii sau violenţa de gen în Spania este o prioritate absolută din punctul de vedere al drepturilor omului. S-a început o luptă grea socială şi juridică după anul 2000 şi în special după anul 2004, când s-a creat un cadru normativ special şi s-au înfiinţat Curţile şi judecătorii specializate în materia asta. Avem Curte specializată în violenţa de gen, Curte specializată pentru minori, Curte specializată penal, Curte civilă, cu Parchetele pentru minori, pentru violenţele de gen. Le avem la nivel naţional şi la nivel local. Nu este o luptă uşoară. Din păcate, anul trecut a crescut numărul de victime în Spania. Toată lumea trebuie implicată în această luptă, judecătorii, poliţia, şcolile, universităţile, societatea", a afirmat ambasadorul Spaniei.

La discuţiile Comisie drepturile omului de luni au fost prezenţi deputaţi, membri ai Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, reprezentanţi ai instituţiilor publice cu atribuţii în acest subiect - Tribunalul pentru minori şi familie Braşov, Institutul Naţional de Magistratură, Tribunalul Bucureşti, Ministerul Justiţiei, Ambasadorul Spaniei, E.S. domnul Ramiro Fernández-Bachiller, precum şi lideri ai societăţii civile.