Tokes despre liderii UDMR: Au un sistem de ONG-uri prin care beneficiază de bani din două ţări

"În ’90 UDMR s-a legitimat prin revoluţia pornită la Timişoara. A fost, după părerea mea, cel mai democratic din ţară şi fruntaş al schimbării de regim, dar între timp organizaţia s-a deteriorat, s-a deturnat şi azi este unul din celelalte partide ale paletei politice din România, ca un oarecare partid postcomunist. Singura deosebire este că limba oficială este limba maghiară, dar nomenclatura din UDMR face parte din nomenclatura politică din România, fără deosebire", a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă la Oradea, Laszlo Tokes, citat de corespondentul MEDIAFAX.

Tokes a afirmat că, în opinia sa, UDMR a pus în plan secundar reprezentarea intereselor comunităţii maghiare din România, fiind mai interesată de obiectivele liderilor săi.

"UDMR este mai preocupată cu soarta ei şi nu a celor pe care ar trebui să-i reprezinte, cauza comunităţilor maghiare este pe al doilea rând în agenda UDMR”, a spus liderul CNMT.

În acest context, el a vorbit despre organizaţia judeţeană Bihor a UDMR.

"Este un moment foarte prost că Oradea a fost aleasă ca loc al Congresului, pentru că aici UDMR figurează ca partid de etnobusiness, unde puterea politică e bazată pe puterea economică a liderilor şi invers, şi în acest sens atât sufletele, cât şi voturile alegătorilor sunt cumpărate de troica Kiss – Szabo – Biro", a spus Tokes, referindu-se la Alexandru Kiss, preşedintele UDMR Bihor, vicepreşedinte şi fost preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, la Szabo Odon, preşedintele executiv al UDMR Bihor şi lider al grupului de consilieri judeţeni ai UDMR Bihor, precum şi la Biro Rozalia, preşedinte al Consiliului Reprezentanţilor Unionali şi viceprimar al municipiului Oradea.

Laszlo Tokes a susţinut că cei trei lideri ai UDMR Bihor au "deturnat" un proiect câştigat la începutul anilor 2000 de Eparhia Reformată de Piatra Craiului şi finanţat de Guvernul Ungariei cu mai multe zeci de milioane de forinţi, în folosul propriu, sub paravanul unui centru cultural construit la Oradea pentru uzul comunităţii maghiare, dar folosit exclusiv de liderii UDMR.

"Cetăţuia lor (a celor trei lideri ai UDMR Bihor -n.r.)) este Centrul Ady, care s-a construit pe bani furaţi dintr-un proiect câştigat de Eparhia Reformată, dar proiectul a fost deturnat după instalarea Guvernului Medgyessi şi azi acolo se ţin festivităţi şi a devenit un centru de partid al UDMR", a spus liderul CNMT.

Tokes a mai susţinut că UDMR primeşte bani atât din bugetul public al Ungariei, cât şi din cel al României, şi că liderii UDMR, nu doar din Bihor, ci din întreaga ţară, au creat un sistem de ONG-uri prin care beneficiază de fonduri din cele două bugete.

"Este un sistem întreg de fundaţii la mâna acestor UDMR-işti din Bihor. Ei sunt curatori şi îşi ţin monopolul politic şi economic prin aceste fonduri cumulate şi personale din banii publici plătiţi de contribuabili ca taxe, şi în lei, şi în forinţi. Din păcate, şi la nivel naţional avem acelaşi gen de probleme", a spus Laszlo Tokes.

Preşedintele CNMT a afirmat că, din acest motiv, mesajul său către Congresul UDMR de la Oradea este ca liderii Uniunii, din moment ce se pretind a reprezenta întreaga comunitate, să prezinte o situaţie a folosirii banilor către întreaga comunitate.

"Din acest motiv am lansat către Congresul UDMR mesajul ca liderii Uniunii să dea socoteală întregii comunităţi maghiare, atât timp cât UDMR îşi revendică întregul monopol politico-etnic, nu doar conducerii UDMR sau Curţii de Conturi”.

De asemenea, Tokes a afirmat că UDMR, după ce şi-a asigurat puterea financiară pentru a deţine şi puterea politică, încearcă să-şi subordoneze şi acţiunea bisericilor maghiare din Transilvania, romano-catolică şi reformată, ca într-o acţiune de "colonizare".

"Trebuie să consemnez acea stare de fapt care arată pătrunderea UDMR în viaţa Bisericii catolice şi a Bisericii reformate, semn al colonizării politice şi economice a Bisericii”, a spus preşedintele CNMT.

Tokes şi-a argumentat afirmaţia cu un exemplu al UDMR Bihor.

"În Bihor, troica Kiss-Szabo-Biro pătrunde în toate sferele Bisericii. În timpul meu încă am reuşit să scutesc Biserica noastră reformată de influenţa directă şi nefastă şi de monopolul bănesc al UDMR, dar după ce m-am retras din funcţia de episcop, are loc din zi în zi această pătrundere grosolană”, a spus Laszlo Tokes.

Acesta şi-a manifestat, totuşi, speranţa că la Congresul UDMR se va marca "o schimbare radicală", iar politica Uniunii faţă de biserici va fi revizuită.

"Sperăm că va avea loc o schimbare radicală în viaţa UDMR, că se va face autorevizia politicii UDMR faţă de Bisericile noastre şi că UDMR va fi în stare să se schimbe. Este, totuşi, un mesaj pozitiv”, a mai declarat preşedintele CNMT.

Preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania a adăugat că nu a fost invitat şi că nici nu va participa la cel de-al zecelea Congres, jubiliar, al UDMR, programat la sfârşitul acestei săptămâni la Oradea.