Tokes: România are un deficit privind politica minorităţilor. Sogor: Autonomia politică, o soluţie

Cei doi au luat cuvântul în timpul unei dezbateri în plenul PE referitoare la raportul privind aderarea Serbiei, ambii exprimându-se în limba ungară.

Laszlo Tokes a salutat raportul privind aderarea Serbiei, precizând că "satisfacerea criteriilor de la Copenhaga şi prevederilor Tratatului de la Lisabona a fost o cerinţă majoră pentru acordarea statutului de candidat".

"Însă sunt învăţăminte care trebuie trase de aici pentru Slovacia şi România, care au un deficit în ceea ce priveşte politica minorităţilor, mai ales abordarea coerentă a Consiliului European - e vorba de minorităţile din aceste ţări. Concluziile Consiliului şi moţiunea pentru rezoluţie promovează drepturile colective ale minorităţilor printre alte măsuri prin monitorizarea continuă a progreselor Serbiei în acest domeniu", a spus Tokes.

El a spus că maghiarii salută o aderare a Serbiei la UE dar "cer dreptate pentru crimele în masă comise împotriva minorităţilor în trecut".

"Cerem drepturi comunitare şi autonomie pentru comunităţile de maghiari care locuiesc", a mai spus Tokes.

El a oferit exemplul României, care a luat atitudine pentru minoritatea românească din Serbia.

La rândul său, eurodeputatul UDMR Sogor Csaba a declarat că perspectiva europeană a statelor din Balcani a fost un motiv de bucurie pentru cetăţenii din regiune care "speră să li se îmbunătăţească standardul de viaţă şi să se rezolve tensiunile etnice". "Acest lucru este valabil pentru romi, români, albanezi, croaţi, sârbi şamd", a comentat Sogor Csaba.

"Dacă UE nu acordă suficientă atenţie problemei minorităţilor, viitorul în Uniune va fi dezamăgitor. Trebuie să rezolvăm tensiunile minoritare şi autonomia politică este cea mai bună soluţie. Şi pentru Voievodina este cea mai bună soluţie", a mai spus el.

Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, recent, întrebat dacă relaţiile româno-ungare pot fi o bază pentru relaţia cu Serbia privind minorităţile, că diferenţa este absolut evidentă, Bucureştiul fiind în faza de a încuraja Belgradul să permită autoidentificarea minorităţii româneşti. "Diferenţa este absolut evidentă atâta vreme cât deocamdată ne aflăm în faza de a încuraja autorităţile de la Belgrad să permită autoidentificarea minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei. Orice fel de comparaţie este lipsită de sens", a apreciat Cristian Diaconescu, subliniind că "situaţiile sunt extrem de diferite".

La rândul său, ministrul ungar al Afacerilor Externe, Janos Martonyi, a spus, cu aceeaşi ocazie, că Ungaria are o poziţie principială "şi anume că fiecare minoritate naţională, comunitate are dreptul să decidă în propriile interese".

"Asta se referă la toată lumea, se referă la acele comunităţi locale care se află în diferite ţări, printre care şi Serbia. Noi respectăm aceste lucruri şi dacă o ţară simte că înţelegerile în această problemă nu sunt respectate sau nu sunt îndeplinite şi ridică glasul în acest sens, atunci trebuie privită substanţa discuţiilor. Şi dacă atrage atenţia asupra acestor lucruri, se pot purta discuţii, dar dacă atrage atenţia asupra acestor chestiuni nu se referă doar în cazuri de speţă la minorităţi, ci este valabil pentru întreaga comunitate europeană", a răspuns, la rândul său, ministrul ungar.