Tokes: Secuii din Ţinutul Secuiesc vor fi minoritari pe propriul teritoriu, ca tătarii în Crimeea. REPLICA lui Ponta

UPDATE 18:30 - Ponta: Cred că Tokes habar nu are unde este Crimeea; şi România are însă proprii extremişti

Premierul Victor Ponta apreciază că europarlamentarul Laszlo Tokes, care a comparat situaţia minorităţii maghiare din România şi cea a minorităţii din Crimeea, "habar nu are unde e Crimeea" şi că astfel de declaraţii trebuie sancţionate, dar a atenţionat că şi România are proprii extremişti.

"Ştiţi părerea mea despre Tokes, am avut şi procese cu dânsul, dar, din fericire, le-am câştigat. Nu pot decât încă o dată să apreciez faptul că UDMR nu l-a pus pe listă pe Tokes şi că Hunor Kelemen s-a delimitat de manifestări extremiste. Vreau să fim însă corecţi: avem şi noi extremiştii noştri, la Bucureşti, care seara la televiziuni se exprimă la fel ca Tokes, doar că în limba română, aşa că hai să fim atenţi la ai noştri şi, evident, să-i sancţionăm pe ai lor", a spus Ponta.

Întrebat de presă dacă poate fi realizată o comparaţie între minoritatea maghiară din România şi cea din Crimeea, Ponta a răspuns: "Cred că habar nu are unde e Crimeea !".

Europarlamentarul Laszlo Tokes a declarat, luni, în PE, că la Târgu-Mureş a avut loc, luni, o manifestaţie a minorităţii maghiare "împotriva politicii de asimilare a Guvernului român". Secuii din Ţinutul Secuiesc "sunt pe cale, precum tătarii din Peninsula Crimeea, să devină o minoritate pe propriul teritoriu", a mai spus Tokes, care a cerut Parlamentului European şi celorlalte instituţii europene să-i ajute pe secui să obţină autonomia.

La rândul său, europarlamentarul PPE Sógor Csaba a declarat că maghiarii vor ca Ţinutul Secuiesc să fie transformat "într-o regiune autonomă cu statut special, cu respectarea integrităţii teritoriale a României".

"Practica internaţională arată că există diferite tipuri de autonomie care pot promova o coabitare paşnică între diferitele grupuri etnice", a spus Csaba, adăugând că mesajul cheie al demonstraţiei de luni de la Târgu-Mureş este acela că există în continuare "chestiuni nerezolvate" "Comunitatea maghiară îşi exprimă nemulţumirea şi solicită Guvernului român să înceapă un dialog", a mai spus el.

Luni seară, aproximativ 4.000 de persoane au participat la comemorarea secuilor ucişi în 1854, organizată la Târgu Mureş, CNS cerând autonomia Ţinutului Secuiesc, dar şi începerea unui dialog cu noul guvern privind statutul regiunii. Oamenii au ascultat discursuri timp de aproximativ trei ore şi jumătate, în faţa Monumentului Secuilor Martiri, după care preşedintele CNS i-a îndemnat pe manifestanţi să se deplaseze pe trotuar spre centrul oraşului. Participanţii au pornit în marş strigând "Hungaria", "Să piară Trianonul" şi "Autonomia".

În timpul manifestaţiei, mai multe persoane îmbrăcate în tricouri cu însemnele organizaţiei "64 de Comitate" (HVIM) s-au certat şi îmbrâncit cu jandarmii, la un moment dat aruncându-se cu petarde.

"Conform legii, după ce vom identifica persoanele care au încercat să comită anumite acte neconforme legii, vom sancţiona. Deocamdată n-am dat nicio sancţiune. Legea ne permite să identificăm întâi persoanele, ca să le putem sancţiona. Au fost filmări, există filmări şi vom analiza imaginile şi vom identifica persoanele", a declarat, marţi, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Mureş, Daniel Manea.

El a precizat că la manifestaţie au fost mobilizaţi aproximativ o sută de jandarmi, care nu au fost nevoiţi să intervină în forţă.

La rândul său, prefectul de Mureş, Corneliu Grosu, a declarat, marţi, că unii dintre participanţii la "marşul secuilor", respectiv reprezentanţi ai organizaţiei "64 de Comitate", au încercat să provoace forţele de ordine, adăugând că astfel de "plimbări prin oraş cu solicitări de rupere a pământului românesc" ar trebui interzise.

Prefectul a spus că este "nepermis" ca persoane din afara judeţului "să strice liniştea şi să conturbe populaţia de la Târgu Mureş", iar "seara, când vin de la serviciu", locuitorii oraşului să îi asculte pe manifestanţi "când urlă ca disperaţii".

Grosu a apreciat că au fost peste 2.000 de oameni din afara judeţului, din totalul celor aproximativ 4.000 care au luat parte la manifestări, ceea ce demonstrează un interes scăzut faţă de aşteptările organizatorilor, care s-au pregătit pentru peste 100.000 de participanţi.

"La Monumentul Secuilor Martiri, cât şi pe parcursul mişcării maselor de oameni spre centrul oraşului (...) au fost acţiuni şi au fost manifestări antistatale, antiromâneşti, segregaţioniste, şovine - scandându-se lozinci cu cuvinte grele adresate românilor, adresate statului român, autorităţilor române din Bucureşti şi Târgu Mureş. Totul s-a transformat într-o parodie de solicitare a unor aşa-zise drepturi pe care unii şi le revendică de prin 1900 toamna, care au culminat cu un fâs. Se anunţa cu surle şi trâmbiţe, inclusiv de către organizatorul principal, Izsak Balazs (preşedintele CNS - n.r.), că se vor duce la Prefectură şi vor depune documente de protest la Guvern şi la Preşedinţie. Nu a venit nimeni, nu a depus nimic. De dimineaţă am fost informat că a venit pe e-mail o hârtie cu tot felul de revendicări", a adăugat prefectul.

Mitingul de la Târgu Mureş a fost organizat, pentru al doilea an consecutiv, de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), cu ocazia Zilei Libertăţii Secuieşti - 10 martie, când sunt comemoraţi trei secui martiri executaţi în 1854. CNS a cerut şi aprobare pentru un marş de la monument şi până la Prefectură, însă acesta nu a fost autorizat de Primăria Târgu Mureş.