Tribunalul Bucureşti: Iohannis a semnat procesul vebal al Congresului PNL, deşi nu avea calitatea de "preşedinte ales"

"În data de 27 iunie 2014, Congresul Extraordinar al PNL a hotărât cu şase voturi contra şi opt abţineri aprobarea Statutului PNL. Procesul-verbal al Congresului Extraordinar este semnat de către: preşedinte PNL K. I. şi membrii secretariatului tehnic. Din cuprinsul acestuia reiese că nu s-a procedat la desemnarea componenţei prezidiului Congresului, şi drept urmare, procesul-verbal nu este semnat de membrii prezidiului. De asemenea, din moment ce domnul K. I.a fost ales preşedinte al partidului într-o zi ulterioară celei în care a semnat procesul-verbal, reiese cu certitudine că a semnat acest proces-verbal fără a avea calitatea de 'preşedintele ales' ", arată judecătorul Tribunalului Capitalei, în motivarea obţinută de MEDIAFAX.

Drept urmare, Tribunalul a constat că acel act juridic, respectiv procesul-verbal din prima zi a congresului, nu îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute lege, pentru că Iohannis a obţinut funcţia de preşedinte al PNL abia în a doua zi de congres, în 28 iunie. Astfel, procesul-verbal care prevede modificări aduse la statutul partidului nu întruneşte condiţia de a fi semnat de un membru al conducerii PNL, aşa cum prevede legea partidelor politice.

"Potrivit articolului 11 din legea 14/2003, statutul trebuie 'aprobat de organele împuternicite prin statut'. Or, în condiţiile în care nu a fost respectată forma impusă de Statutul anterior, nu se poate concluziona că acesta ar fi fost în mod legal aprobat de către Congres. Chiar dacă Noul Statut prevede în articolul 66 faptul că procesele-verbale şi hotărârile Congresului vor fi semnate doar de preşedintele ales şi membrii secretariatului tehnic, modul în care a fost adoptat Noul Statut trebuie examinat prin raportare la dispoziţiile Statutului PNL 2013", explică instanţa, în motivarea sentinţei de respingere a modificărilor aduse statutului PNL.

Potrivit motivării, procesele-verbale ale congresului au fost înaintate pentru a fi înregistrate în Registrul Partidelor Politice, ele nefiind declarate nule.

"Din interpretarea articolului 10 din legea numărul 14/2003 (care enumeră menţiunile pe care statutul oricărui partid politic trebuie să le cuprindă în mod obligatoriu) reiese că în statut sunt menţionate numai prevederile prin care se stabileşte modul de organizare al organelor partidului, competenţele şi procedura de alegere, nu şi componenţa nominală a acestora. Cu alte cuvinte, ceea ce se regăseşte în cuprinsul statutului sunt dispoziţiile cu caracter general legate de organizarea partidului, şi nu persoanele ce fac parte efectiv din aceste structuri", se mai arată în motivare.

Tribunalul mai menţionează că, atunci când legiuitorul a dorit ca în actul constitutiv sau în statutul unei persoane juridice să fie menţionate persoanele ce ocupă funcţii de conducere, executive sau de control, a prevăzut în mod expres acest aspect, ceea ce nu s-a întâmplat şi în cazul legii partidelor politice.

"Tribunalul apreciază că alegerea preşedintelui PNL, a vicepreşedinţilor, membrilor Curţii de Arbitraj şi ai Comisiei centrale de Cenzori hotărâtă în Congresul din 28 iunie 2014 nu reprezintă modificări ale Statutului pentru a putea face obiectul examinării prevăzute de articolul 25 din lege. Din moment ce nu reprezintă modificări ale Statutului, sunt supuse dispoziţiilor articolului 24 alineatul 1 litera a şi alineatul 2 care prevăd obligaţia partidelor politice de a depune documentele atestând desfăşurarea adunărilor generale, în termen de 30 de zile de la data acestora, fără a fi supuse unui control de legalitate", se mai arată în motivare.

De altfel, instanţa bucureşteană consemnează faptul că PNL a depus la dosar documentele ce atestă desfăşurarea adunărilor generale ale PNL, în termenul prevăzut de lege.

În 8 septembrie, Tribunalul Bucureşti a respins modificările aduse statutului PNL la congresul din iunie, menţionând că "ia act de lucrările congresului" la care Klaus Iohannis a fost ales preşedinte al formaţiunii în baza derogărilor privind vechimea necesară în partid.

În decizia Tribunalului Bucureşti s-a arătat că instanţa "ia act de lucrările congresului", dar "respinge capătul de cerere cu privire la modificarea statutului".

"Admite în parte cererea formulată de petentul Partidul Naţional Liberal, prin secretar general Marian Petrache. Dispune consemnarea în registrul partidelor politice a documentelor ce atestă desfăşurarea adunărilor generale ale partidului, respectiv procesul-verbal al Congresului Extraordinar din data de 27.06.2014 şi procesul-verbal al Congresului Ordinar din data de 28.06.2014. Admite în parte cererea de intervenţie voluntară principală formulată de intervenientul Dănuţ Bădău. Respinge cererea formulată de petentul Partidului Naţional Liberal de încuviinţare a modificărilor aduse Statutului Partidului Naţional Liberal", conform deciziei Tribunalului Bucureşti.

La congresul PNL s-a propus modificarea statutului partidului, în sensul eliminării funcţiei de prim-vicepreşedinte, a apartenenţei la ALDE şi la Internaţionala Liberală, optându-se totodată pentru alegeri uninominale la funcţiile din conducerea PNL, faţă de cele pe liste prevăzute anterior.

În cazul în care deciziai Tribunalului Bucureşti va rămâne definitivă, iar modificărilor propuse vor fi respinse, statutul PNL va reveni la forma iniţială.