Trump cere Curţii Supreme a SUA să intervină în cererea sa de imunitate

Trump a argumentat că, fără un astfel de scut, „preşedinţia, aşa cum o ştim, va înceta să mai existe”.

Trump, care încearcă să redobândească preşedinţia în alegerile din 5 noiembrie din SUA, a cerut judecătorilor să pună pe pauză o decizie din 6 februarie a unui complet de trei judecători de la Curtea de Apel a SUA pentru Circuitul Districtului Columbia, care a respins cererea sa de imunitate la urmărirea penală.

Avocaţii lui Trump au avertizat, într-un memoriu adresat Curţii Supreme, că „desfăşurarea unui proces penal de luni de zile împotriva preşedintelui Trump în plin sezon electoral va perturba radical capacitatea preşedintelui Trump de a face campanie” împotriva preşedintelui Joe Biden înainte de alegeri.

Aceştia au cerut judecătorilor să oprească procedurile de judecată până când vor încerca să obţină ca toţi judecătorii din cadrul circuitului D.C. să reexamineze cazul şi, dacă este necesar, să facă apel la Curtea Supremă. Data de 4 martie a procesului lui Trump la tribunalul federal din Washington pentru patru capete de acuzare penale urmărite de avocatul special Jack Smith a fost deja amânată, fără a fi stabilită o nouă dată.

Trump, primul fost preşedinte care a fost urmărit penal, este favorit la nominalizarea republicană pentru a-l înfrunta pe Biden, democratul care l-a învins în 2020.

Încetinirea cazului ar putea fi în beneficiul lui Trump. Dacă va câştiga alegerile din noiembrie şi se va întoarce la Casa Albă, el şi-ar putea folosi puterile prezidenţiale pentru a forţa încetarea urmăririi penale sau, eventual, pentru a se graţia pentru orice infracţiune federală.

Avocaţii lui Trump au descris o imagine sumbră - respinsă de circuitul D.C. - a ceea ce s-ar putea întâmpla cu viitorii preşedinţi dacă urmărirea sa penală va fi permisă, avertizând asupra urmăririlor partizane, şantajului şi multe altele.

„Fără imunitate în faţa urmăririi penale, preşedinţia, aşa cum o cunoaştem, va înceta să mai existe”, au scris avocaţii lui Trump.

„Orice decizie a preşedintelui cu privire la o chestiune controversată din punct de vedere politic s-ar confrunta cu ameninţarea de a fi pus sub acuzare de către partea adversă după o schimbare de administraţie. Toate deciziile prezidenţiale ar fi expuse la presiuni nejustificate şi nedrepte din partea forţelor politice opuse, sub ameninţarea punerii sub acuzare după ce preşedintele a părăsit funcţia”, au scris aceştia.

„Ameninţarea cu urmărirea penală va deveni o bâtă politică folosită pentru a influenţa cele mai sensibile şi importante decizii prezidenţiale, cu ameninţarea vulnerabilităţii personale după ce va părăsi funcţia”, au adăugat ei.

Decizia circuitului D.C. a afirmat că „riscul ca foştii preşedinţi să fie hărţuiţi în mod nejustificat de urmăriri penale federale nefondate pare să fie redus”.

Avocaţii lui Trump au repetat, de asemenea, afirmaţia potrivit căreia urmărirea penală este motivată politic.

Majoritatea conservatoare de 6-3 de la Curtea Supremă include trei judecători numiţi de Trump. Acuzaţiile aduse de Smith în august 2023 au venit în cadrul unuia dintre cele patru procese penale aflate acum în curs de soluţionare împotriva lui Trump, inclusiv un altul într-o instanţă din statul Georgia care implică, de asemenea, eforturile sale de a anula înfrângerea din 2020.