Tutilescu: Aderarea României la Schengen nu reprezintă o vulnerabilitate, ci un câştig

AFP precizează că România "arde" să adere la Spaţiul Schengen în 2011 şi încearcă să convingă statele europene reticente că este serioasă şi implicată în lupta anticorupţie.

Într-un interviu către agenţia de presă franceză, secretarul de stat Marian Tutilescu a recunoscut, totuşi, că, mai mult ca oricând, contextul european este dificil şi poate complica lucrurile.

"Sper însă că, într-un final, partenerii noştri vor înţelege că, nu numai că aderarea noastră nu reprezintă o vulnerabilitate suplimentară în cadrul problemelor cu care se confruntă Spaţiul Schengen, ci, din contră, un câştig", a declarat Tutilescu în cadrul interviului, subliniind că ţara noastră s-a implicat deja ferm în toate acţiunile vizând securizarea frontierelor externe ale UE.

El a amintit că România a îndeplinit toate criteriile tehnice pentru a se integra în Spaţiul Schengen.

AFP aminteşte, de asemenea, că România ar fi vrut să adere în luna martie, însă lipsurile Bulgariei la îndeplinirea criteriilor tehnice - ţară de care România este legată în procesul de aderare - şi opoziţia Olandei, Finlandei, Germaniei şi Franţei au dus la o amânare.

Ţările menţionate au cerut progrese ireversibile în lupta anticorupţie, în contextul în care România şi Bulgaria sunt monitorizate de autorităţile de la Bruxelles privind acest domeniu, încă de la intrarea în Uniunea Europeană în 2007.

"Bucureştiul a refuzat anexarea unui «criteriu suplimentar» cerut de celelalte state. România a lansat, totodată, un semnal prin cea mai vastă operaţiune anticorupţie din ultimii ani, vizând vămile şi poliţiştii de frontieră", mai scrie AFP, menţionând arestarea a 185 de poliţişti de vameşi trimişi în judecată la începutul lui 2011 de procurorii anticorupţie.

Agenţia mai arată că, între 2006 şi 2010, doar 131 de poliţişti de frontieră şi vameşi români au fost trimişi în judecată pentru corupţie. Alte zeci de persoane au fost inculpate, iar şeful vămilor, Radu Mărginean, a fost demis.

"Cei ce consideră România iremediabil coruptă pot vedea în aceste operaţiuni o confirmare. Cei ce, din contră, vor să ne dea o şansă, remarcă faptul că luptăm împotriva corupţiei", a declarat pentru AFP şi Cristian Chinea, de la Centrul pentru Politici Europene.

În cazul în care această acţiune nu este suficientă pentru a schimba mentalităţi, ea vizează măcar descurajarea actelor de corupţie, demonstrând că riscurile sunt foarte mari, mai scrie AFP, care remarcă faptul că statele europene reticente au calificat "pozitive" descinderile din vămi. Totuşi, jurnaliştii francezi menţionează că rămâne de văzut dacă vor exista şi condamnări în aceste dosare, în contextul în care România este criticată pentru lentoarea proceselor de corupţie. Spre exemplu, arată AFP, un tribunal a avut nevoie de patru ani pentru a da sentinţa într-un proces de corupţie vizând vameşi de la Aeroportul Otopeni.

Ministrul român al Justiţiei, Cătălin Predoiu, care a pledat în faţa Parisului pentru aderarea României la Schengen, a afirmat de asemenea că reformele în justiţie încep să-şi arate roadele, în special privind accelerarea proceselor. În ceea ce priveşte dosarele corupţiei din vămi, au fost deja stabilite termene de audiere pentru luna mai. Totodată, pentru asigurarea statelor membre de seriozitatea cu care tratează subiectul, România este dispusă să primească sprijin din partea autorităţilor vamale din alte ţări.

AFP avertizează că raportul UE privind lupta anticorupţie în România şi Bulgaria din luna iulie va fi "crucial".

"Rămâne de văzut dacă un raport favorabil va fi suficient pentru câştigarea ţărilor afectate de mişcări populiste opunându-se lărgirii Spaţiului Schengen", mai scrie AFP, citând analişti din domeniu.

Spaţiul Schengen include 25 de state membre şi permite unui număr de peste 400 de milioane de cetăţeni să circule liber din Finlanda până în Grecia şi din Portugalia până în Polonia, fără a fi nevoiţi să prezinte paşapoartele.

Numai Marea Britanie şi Irlanda, două ţări insulare, au decis să rămână în afară. În schimb, trei state care nu fac parte din Uniunea Europeană - Elveţia, Norvegia şi Islanda - au aderat la spaţiul Schengen.