Udrea, pe Facebook: Am încredere că, în urma apelului, măsura arestului preventiv va fi ridicată

"Nu poţi pune cătuşe adevărului! După acest lucru mă ghidez în această perioadă. Aşa că voi încerca, aici, pe facebook, să comunic cu voi şi să spun adevărul aşa cum îl ştiu eu", a scris Udrea, făcând precizarea, pentru a nu "isca vreo dezbatere", că nu are acces la telefon sau internet, mesajele care ar urma să fie postate fiind transmise prin intermediul avocatului.

Ea mai spune că, după decizia de miercuri seară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, are "o veste rea şi una bună".

"După decizia din această seară a ÎCCJ, am o veste rea şi una bună: • Vestea rea este că s-a dispus arestarea mea preventivă pentru 30 de zile. Am încredere însă că, în urma apelului, această măsură va fi ridicată. Probabil, luni. • Vestea bună este că judecătorul a invalidat încă două capete de acuzare ale procurorilor care mi-au cerut arestarea în dosarul Microsoft: o acuzaţie de trafic de influenţă şi cea rămasă de spălare de bani. Practic, acuzaţiile de spălare de bani au căzut", a notat Udrea.

Elena Udrea a fost arestată pentru 30 de zile de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul Microsoft. Anunţul a fost făcut de unul dintre avocaţii Elenei Udrea, Marius Striblea, care a precizat, la ieşirea din sala de judecată, că a fost admisă parţial propunerea anchetatorilor, în sensul că judecătorul nu a luat în considerare acuzaţia de spălare de bani adusă de procurori clientei sale.

Judecătorul ICCJ a admis cererea de înlocuire a măsurii controlului judiciar, dispus anterior de procurorii DNA faţă de Udrea în dosarul Microsoft, cu măsura arestului preventiv şi cererea DNA de arestare preventivă a Elenei Udrea pentru acuzaţia privind mita luată de la Dinu Pescariu, acuzaţie formulată de procurori după instituirea controlului judiciar.

Citeşte şi: Elena Udrea, ARESTATĂ pentru 30 de zile

Citeşte şi: DNA: Elena Udrea a primit 3,6 milioane de euro pentru a debloca plăţile contractului e-România

Citeşte şi: Cum au reconstituit procurorii REŢEAUA ŞPĂGII în dosarul „Microsoft”: Elena Udrea şi Dorin Cocoş au disimulat mita prin vânzarea şi achiziţionarea mai multor imobile - REFERATUL DNA

Marius Striblea a mai spus că, în opinia sa ca avocat, nu este normal ca toţi cei vizaţi în dosar care au făcut denunţuri împotriva Elenei Udrea să fie în libertate, în vreme ce persoanele care au refuzat să o denunţe pe clienta sa să fie arestate.

El a mai arătat că există în acest moment persoane care sunt vizate în cazul Microsoft, dar care nu au fost "luate la întrebări" de procurori.

Decizia luată miercuri seară de ICCJ nu este definitivă şi poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

Avocatul Marius Striblea a precizat de altfel că va contesta decizia, iar judecarea contestaţiei ar putea avea loc luni.

Procurorii anticorupţie au emis marţi, la ora 21.40, ordonanţă de reţinere pentru deputatul PMP Elena Udrea, în dosarul Microsoft, după ce aceasta a stat aproape zece ore la DNA, unde şi-a studiat dosarul şi a fost audiată.

Potrivit DNA, Elena Udrea a fost reţinută pentru trei fapte de trafic de influenţă - în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea, în legătură cu derularea contractului e-România şi în legătură cu pretinderea şi primirea a 500.000 de euro -, precum şi pentru spălare de bani.

În 29 ianuarie, Elena Udrea a fost pusă sub control judiciar în dosarul Microsoft. În 4 februarie, procurorii au cerut arestarea preventivă a deputatului, arătând că a încălcat dispoziţiile legale ale controlului judiciar, făcând afirmaţii publice cu privire la acuzaţiile ce îi sunt aduse.

Procurorii au mai făcut încă o cerere de arestare a Elenei Udrea în dosarul Microsoft, după ce au extins urmărirea penală faţă de aceasta pentru că ar fi luat mită de la omul de afaceri Dinu Pescariu, care a denunţat-o pe deputata PMP.

Elena Udrea a fost reţinută după ce Camera Deputaţilor a dat avize pentru urmărirea penală şi arestarea preventivă a deputatului PMP, în dosarele Microsoft şi Gala Bute, în care este acuzată de fapte de corupţie.

În dosarul Microsoft, fostul soţ al Elenei Udrea, Dorin Cocoş este acuzat că ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul lui Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de una dintre cele două persoane încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

Potrivit anchetatorilor, în anul 2010, Dorin Cocoş, în baza înţelegerii cu Udrea, ar fi pretins de la un om de afaceri, administrator al unei societăţi cu obiect de activitate IT, suma de circa trei milioane de euro, pentru a debloca plăţile aferente contractului e-România.

Udrea mai este acuzată în dosarul Microsoft că a cerut 500.000 de euro de la omul de afaceri Dinu Pescariu, vizat în acelaşi dosar, "pentru a-i rezolva problemele din justiţie".

Procurorii au arătat, în referatul prin care au solicitat aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestare, că Elena Udrea a fost denunţată la DNA de Dinu Pescariu, vizat în dosarul Microsoft.

"La data de 5.11.2014, Pescariu Dinu-Mihail a formulat denunţ cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de către Udrea Elena Gabriela. Din denunţul formulat rezultă că, în anul 2013 pe fondul cercetărilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie ca urmare a plângerii formulată de Fujitsu Siemens Computers în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii dispuse de autorităţile austrice pe conturile sale din Elevaţia, Udrea Elena Gabriela a pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani a avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 - februarie 2014", au scris procurorii în referat.

Potrivit anchetatorilor, aceste fapte sunt dovedite cu declaraţia martorului, extrasele de cont şi înscrisuri olografe ridicate la percheziţii, în care sunt indicate sume de bani plătite.