UE elaborează un proiect de lege privind libertatea presei. Există îngrijorări legate de presiuni politice şi spionaj

În urma unor acuzaţii de spionaj de stat asupra reporterilor, a folosirii presiunii politice asupra instituţiilor de presă şi a plasării de publicitate pentru a exercita influenţă, Comisia Europeană a declarat că UE are nevoie de o lege europeană privind libertatea presei, informează The Associated Press.

"Observăm o mulţime de tendinţe îngrijorătoare în ceea ce priveşte mass-media în Europa, şi nu este vorba doar de una sau două ţări", a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Vera Jourova, în faţa reporterilor la Bruxelles. Ea a spus că legislaţia propusă este necesară "pentru vremurile în care trăim, nu pentru vremurile în care am vrea să trăim".

Comisia a criticat în ultimii ani guvernele Ungariei, Poloniei şi Sloveniei pentru că au încercat să facă presiuni asupra presei naţionale. Dar oficialii UE spun că văd riscul de influenţă politică în peste 20 de ţări membre.

"Trebuie să stabilim principii clare: Niciun jurnalist nu ar trebui să fie spionat din cauza meseriei sale. Nicio mass-media publică nu ar trebui să fie transformată în canal de propagandă", a declarat Jourova.

Principalul scop al noii legi este de a proteja mass-media de guvernele care încearcă să determine ce pot publica sau difuza şi de a împiedica ţările să spioneze  angajaţii din mass-media. De asemenea, legislaţia urmăreşte să asigure o finanţare stabilă a serviciilor publice de presă şi să facă mai transparentă proprietatea asupra mass-media.

Propunerea va intra în vigoare numai după ce va fi dezbătută şi aprobată de ţările membre ale UE şi de Parlamentul European.

Elementul central al legislaţiei ar urma să creeze un organism independent, format din autorităţile naţionale din domeniul mass-media, care să emită avize cu privire la măsurile şi deciziile naţionale care afectează pieţele media şi proprietatea asupra acestora. Însă avizele Comitetului european pentru servicii media nu ar fi obligatorii pentru autorităţile naţionale.

Jourova a respins sugestiile potrivit cărora consiliul ar răspunde în faţa Comisiei Europene sau ar servi drept organism de supraveghere care să urmărească el însuşi ceea ce fac reporterii şi editorii.

"Nu vom reglementa mass-media în sine, ci spaţiul pentru mass-media", a spus ea.

Actul ar interzice utilizarea programelor de spionaj împotriva jurnaliştilor şi a familiilor acestora, cu excepţii doar pentru investigaţii privind infracţiuni precum terorismul, abuzul asupra copiilor sau crima. Jurnaliştii ar avea dreptul la protecţie judiciară, iar ţările ar urma să înfiinţeze o autoritate independentă care să se ocupe de plângeri.

De asemenea, alocarea de publicitate de stat către mass-media ar fi mai transparentă. Oficialii spun că 21 de ţări prezintă un risc mediu sau ridicat de utilizare abuzivă a veniturilor din publicitate pentru a influenţa editorii şi jurnaliştii.