Un an de guvernare tehnocrată. Premierul Cioloş, de la imaginea tehnocratului, la vector de imagine pentru partide

Dacian Cioloş a fost adus de la Bruxelles de Klaus Iohannis şi instalat în fruntea guvernului, pentru că, susţinea şeful statului, era nevoie de un tehnocrat care să conducă destinele administrative ale României în anul care mai rămăsese până la alegerile parlamentare. Tehnocratul Dacian Cioloş a trecut treptat în dimensiunea de vector de imagine al PNL şi USR, două formaţiuni agreate de şeful statului.

Iniţial, Dacian Cioloş a dat asigurări tuturor că va sta departe de politică. Totuşi, chiar de la început, el a fost foarte atent la modul în care comunică şi la imaginea sa publică, fiind primul premier care răspunde întrebărilor, pe pagina sa de Facebook, în miezul nopţii.

"În momentul de faţă nu mă simt confortabil să-mi asum un rol politic într-un partid politic. Dacă acest mandat va însemna un succes, va însemna un succes al unei echipe. Nu am intenţia să mă prezint la alegerile din 2016 şi nu pentru asta am acceptat mandatul de premier, dacă aş încerca să folosesc capitalul de simpatie în cadrul alegerilor, aş înşela aşteptările oamenilor – iar eu simt că singura şansă a acestui guvern tehnocrat este onestitatea" , declara premierul în decembrie 2015.

La începutul lunii aprilie 2016, liderul PNL Alina Gorghiu l-a invitat pe premier să vină în PNL, precizând că, probabil, este prematur să dea un răspuns la acel moment, pentru că şeful Executivului "nu are timp să cugete la o eventuală candidatura politică alături de PNL". Gorghiu, lăsată de Iohannis la conducerea PNL, s-a declarat convinsă că premierul va face pasul necesar în toamnă.

O invitaţie similar a primit apoi Dacian Cioloş şi de la Nicuşor Dan, liderul USB/USR. "Oameni de profilul Vlad Voiculescu, Cristian Ghinea, Dacian Cioloş sunt de profilul celor pe care noi îi căutăm în USR'', spunea Nicuşor Dan.

Declaraţiile şefului Guvernului au rămas în aceeaşi notă - a independenţei asumate public, el încercând să se arate echidistant faţă de competitorii politici.

În cele din urmă, preşedintele Klaus Iohannis a adoptat la sfârşitul lunii septembrie tactica presiunii publice pentru a-l determina pe Cioloş să îşi asume o coloratură politică.

Întrebat dacă este de luat în calcul apropierea lui Dacian Cioloş de PNL, şeful statului a spus că răspunsul trebuie să îl dea chiar premierul. "Este o întrebare la care Cioloş cred că va trebui să răspundă în perioada următoare fiindcă mulţi îşi pun întrebarea dacă Dacian Cioloş rămâne un premier independent şi după aceea se retrage sau dacă doreşte să-şi continue anumite proiecte şi recunosc că personal cred că ar face bine să continue proiectele începute, dar atunci să îşi declare măcar simpatia sau adeziunea sau preferinţa pentru partidul cu care ar putea să colaboreze în viitor, sigur după alegerile parlamentare", a declarat preşedintele. Iohannis a mai spus că dacă premierul va decide să intre în campanie electorală, ar trebui să-i comunice şi să aibă o discuţie: "Eu cred că domnul Cioloş va considera că trebuie să-mi spună că a luat o decizie sau că vrea să intre într-un fel în această campanie electorală va şti să mă anunţe şi să vină la o discuţie".

Şeful statului a insistat că "Dacian Cioloş ar putea să-şi continue foarte bine proiectele importante dacă acum când ecuaţia este încă incertă îşi declară intenţiile de viitor". Klaus Iohannis a reafirmat că după alegerile parlamentare nu va nominaliza persoane independente politic pentru poziţia de premier al României. "După alegeri vom avea un guvern politic, asta însemnând că toată lumea va reprezenta un partid. Aşa funcţionează democraţia", a spus şeful statului.

Răspunsul lui Cioloş a venit sub forma declaraţiei că nu va candida la alegerile din decembrie, adăugând că, din câte a înţeles, preşedintele nici nu i-a cerut să facă acest lucru.

El a ignorat o vreme chiar esenţa cererii lui Cioloş - să îşi declare public simpatia pentru un partid. Premierul a făcut apoi paşii necesari, fără a renunţa însă la discursul despre onestitate şi independeţă.

El a lansat Platforma România 100 (România la 100 de ani), pe Facebook, precizând că ea conţine 10 principii ale unei guvernări, însoţite de un portofoliu de proiecte naţionale care crede că ar trebui continuate sau începute de guvernul viitor.

Premierul spunea că îşi menţine decizia de a nu candida la alegerile parlamentare din decembrie, dar a adăugat că unele partide par să nu fi înţeles că trebuiau să se deschidă spre societate în acest an de guvernare independentă politic care a trecut de la tragedia din Colectiv, an în care au beneficiat de un răgaz.

Cioloş mai spunea că din punctul său de vedere, "un proiect de guvernare după alegerile din 11 decembrie 2016 ar trebui dezvoltat în baza unor principii asumate public, susţinute de partidele, de oamenii politici, de grupurile civice sau organizaţiile societăţii civile, de oamenii de afaceri, de fiecare dintre noi, cei care credem că această schimbare e necesară".

"Am promis că nu voi candida în aceste alegeri şi că nu mă voi implica politic pe durata acestui mandat. Decizia mea rămâne fermă, iar Guvernul pe care îl conduc rămâne unul independent. Mandatul de Premier pe care l-am preluat în noiembrie 2015 a avut obiectivul de a asigura stabilitatea politică şi economică a ţării. Totodată, a avut rostul de a da partidelor politice răgazul necesar să se reformeze, să recâştige încrederea oamenilor, să se deschidă mai mult spre societate. Unele partide nu par să fi mers pe această cale. Acest an de guvernare excepţională, independentă politic, a fost pentru ele doar o formă de a trage de timp, pentru a lăsa să se domolească energiile descătuşate de #Colectiv. În esenţă, modul lor de a se raporta la oameni, la alegători, a rămas acelaşi" a scris Cioloş, pe Facebook.

Premierul Dacian Cioloş şi-a asumat, în Platforma România 100, că după alegerile parlamentare, "România riscă să aibă în prima linie, să fie condusă de oameni politici cercetaţi penal, cu condamnări penale, oameni care nu mai pot reprezenta viitorul".

Imediat după lansarea platformei, ţara a fost împânzită cu afişele electorale ale liberalilor, în care apărea chipul premierului Dacian Cioloş. Ulterior, Dacian Cioloş a spus că i-a ''rugat'' pe liderii PNL şi USR să nu se folosească de imaginea sa în campania electorală, dar afişele electorale în care apare portretul său au rămas la locurile lor.

Un anunţ similar a fost făcut şi de liderul USR, Nicuşor Dan: ''Vrem ca Dacian Cioloş să fie premierul ţării şi după alegeri''.

La sfârşitul lunii octombrie, Dacian Cioloş a fost desemnat de Biroul Politic Naţional al PNL, candidat al partidului pentru postul de premier după alegerile parlamentare, decizia fiind luată cu unanimitate de voturi. Înaintea şedinţei, preşedintele PNL Alina Gorghiu a anunţat că-l va propune pe Dacian Cioloş drept candidat al partidului, precizând că a primit acceptul acestuia în discuţia de luni dimineaţă de la Guvern.

Dacian Cioloş a participat în pre-campanie şi la acţiuni electorale ale PNL şi USR. Liberalii l-au avut ca oaspete la un miting organizat în Capitală, unde a ţinut şi un discurs, în timp ce USR s-a ''mulţumit'' cu participarea premierului la o dezbatere.

El i-a îndemnat pe cei din PNL să se privească în oglindă şi să îşi asculte conştiinţa, insistând asupra responsabilităţii individuale. Cioloş s-a declarat nemulţumit de insistenţa celor prezenţi asupra liderilor mesianici, în condiţiile în care fiecare vorbitor a vorbit despre el ca despre cel care poate salva România. Totodată, premierul i-a avertizat voalat că ia propriile decizii.

''Îmi doresc ca platforma să nu fie doar o înşiruire de principii, să nu fie iluzii (…) România viitorului nu se mai poate construi cu lideri mesianici, România are nevoie ca fiecare dintre noi să acceptăm şi să provocăm această schimbare, dar în primul rând în noi (…) Lipsa implicării naşte monştri'', a spus prim-ministrul în discursul susţinut la miting.