Miklós Horthy a condus Ungaria în perioada interbelică şi în cel de-al doilea Război Mondial, între anii 1920 şi 1944. Acesta a avut o politică revizionistă după Tratatul de la Trianon, a trebuit să se alieze cu Hitler pentru a realiza visul Ungariei Mari şi a avut o politică antisemită în timpul războiului.
La conferinţa de presă de dinaintea evenimentului, vicepreşedintele Mi Hazánk, Előd Novák, a lăudat „performanţa economică impresionantă” a lui Horthy şi „efervescenţa culturală” a epocii. Potrivit partidului Mi Hazánk, Horthy poate fi criticat, dar rezultatele sale nu pot fi contestate, informează agenţia de presă hvg.
Partidul Mi Hazánk a atacat rând pe rând rivalii politici în cadrul evenimentului. Partidul lui Viktor Orban, Fidesz, potrivit liderului partidului László Toroczkai, se autointitulează un partid naţionalist, însă ignoră problema Horthy şi Trianonul.
În discursul său, Toroczkai a făcut o paralelă între perioada dintre cele două războaie mondiale şi perioada de acum, deoarece consideră că situaţia actuală din lume este asemănătoare cu cea de atunci: atunci făcea ravagii gripa spaniolă, acum coronavirusul, au fost conflicte atunci şi acum a izbucnit alt război.
Potrivit liderului Mi Hazánk, în ultima sută de ani se pot distinge trei epoci majore în Ungaria: epoca Horthy, epoca Kádár şi în prezent epoca Orbán. Potrivit evaluării sale, era Orbán este cu mult în urma erei Horthy în ceea ce priveşte indicatorii demografici şi economici.