Un reprezentant CNSAS acuză Senatul că a trimis CA Oradea o declaraţie de avere falsă a lui Stănoiu

La Curtea de Apel Oradea a avut loc, miercuri, un nou termen în procesul fostului ministru al Justiţiei Rodica Stănoiu cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), în care aceasta contestă calitatea de colaborator al Securităţii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Judecarea procesului a fost amânată, miercuri, de Curtea de Apel Oradea, după ce reprezentantul CNSAS, consilierul juridic Mihai Ionescu, a semnalat magistraţilor existenţa unui document îndoielnic trimis instanţei de Senatul României.

La cererea judecătorilor, Senatul a trimis Curţii de Apel Oradea, printr-o adresă din 20 ianuarie, pentru termenul de miercuri, originalul declaraţiei de avere a Rodicăi Stănoiu din ianuarie 2006, acesta urmând să fie folosit ca şi script de comparaţie în cadrul expertizei care urmează să fie efectuată.

Reprezentantul CNSAS a sesizat, însă, că documentul nu coincide cu copia comunicată anterior tot de Senat, existentă din noiembrie 2010 la dosarul cauzei, scrisul de mână din cele două acte fiind diferit.

Copia primului document este iscălită pentru conformitate de o semnătură indescifrabilă şi poartă ştampila Direcţiei Secretariat General a Senatului, a arătat Ionescu, care a anunţat judecătorii că CNSAS va face plângere penală pentru fals.

Ca urmare a acestui fapt, instanţa a dispus trimiterea unei noi adrese către Senatul României, prin care să se ceară, până la termenul viitor, programat pentru 25 februarie, trimiterea originalului copiei autentificate aflate la dosar.

Rodica Stănoiu nu a fost prezentă la termenul de miercuri al procesului.

Dosarul Rodicăi Stănoiu cu CNSAS se judecă la Curtea de Apel Oradea, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în martie 2010, strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Bucureşti la instanţa din Oradea.

Instanţa supremă a decis menţinerea tuturor actelor făcute până în prezent în acest dosar, astfel că o nouă expertiză grafoscopică dispusă de Curtea de Apel Bucureşti în octombrie 2009 va fi efectuată.

Rodica Stănoiu a solicitat instanţei supreme ca dosarul său cu CNSAS să fie mutat de la Curtea de Apel Bucureşti la altă instanţă egală în grad, invocând presiunea mediatică.

În 27 octombrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti a admis o solicitare a CNSAS de întocmire a unei noi expertize grafoscopice în procesul în care Rodica Stănoiu a contestat actul CNSAS privind colaborarea ei cu Securitatea.

Cele şase documente propuse pentru comparaţie cu notele de la Securitate ar fi fost scrise de Rodica Stănoiu în perioada anilor '70 - '80 şi au fost date Direcţiei de Paşapoarte. Consilierul CNSAS preciza atunci că aceste documente sunt cele mai potrivite pentru a fi comparate cu notele informative presupus a fi date de Stănoiu la Securitate, pentru că unele dintre ele sunt din anul 1983, perioadă în care se presupune că aceasta ar fi dat note informative Securităţii.

Ultima expertiză grafoscopică realizată de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice arată că scrisul din notele informative de la Securitate semnate cu numele conspirativ "Sanda" şi cel din documentele prezentate de Rodica Stănoiu instanţei nu sunt ale aceleiaşi persoane.

Rodica Stănoiu afirma, în noiembrie 2006, într-o emisiune televizată, că dosarul "Sanda" care există la CNSAS este unul de urmărire şi conţine 1.600 de pagini, care cuprind perioada 1978-1982.

"Dosarul de informator mi s-a fabricat în perioada 2003-2004, sub guvernarea PSD, la comanda unui vicepreşedinte al unui serviciu secret. Radu Timofte nu a ştiut nimic despre acest lucru", afirma Stănoiu (care a trecut la PC - n.r.), adăugând că şi alte dosare de Securitate au fost modificate în aceeaşi perioadă.

Rodica Stănoiu declara că cele 18 note informative care i se atribuie nu îi aparţin şi că ar fi fost plastografiate, având drept model scrisul său din perioada de după 1990.

"Toată plastografia este făcută după 1990. A existat o perioadă în viaţa mea când am avut un scris diferit, deoarece am avut o operaţie la coloana vertebrală. Aceste note care mi se atribuie copiază acel scris. Ceea ce mi se pare incredibil este că în acele note există două sau trei scrisuri diferite. Cu excepţia unei singure note, care are un ton mai elevat şi mai normal, toate sunt la nivel de mahala. Acea Sanda este mult prea incultă", spunea Stănoiu, care preciza că este o bună cunoscătoare a limbii şi n-ar fi făcut asemenea greşeli.

Rodica Stănoiu a refuzat să declare dacă a colaborat sau nu cu Securitatea.

"Am dreptul să tac. Nu mă puteţi obliga să declar ceva", afirma ea.

Fostul ministru al Justiţiei Rodica Stănoiu nu s-a prezentat la primul termen de judecată de la Curtea de Apel Oradea al procesului cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Stănoiu motivând că este plecată în străinătate, astfel că procesul a fost amânat.

La termenul din 8 septembrie 2010, Curtea de Apel Oradea a dispus efectuarea unei noi expertize grafologice în proces, care să stabilească autenticitatea notelor informative către fosta Securitate semnate cu pseudonimul Sanda, iar la termenul din noiembrie 2010 al procesului magistraţii au stabilit probele de înscrisuri care vor fi comparate cu notele informative.

Cu acel prilej, Rodica Stănoiu a solicitat ca, pe lângă dosarul întocmit în anii '80 pentru obţinerea paşaportului la fosta Direcţie a Paşapoartelor şi pus la dispoziţia experţilor grafologi de CNSAS, să fie acceptate ca documente de comparaţie declaraţia de avere, respectiv cea de necolaborare cu Securitatea.

Cele două documente au fost analizate şi în 2006, înainte ca CNSAS să emită decizia de colaborare, prima dată de către experţi independenţi, iar apoi de Laboratorul interjudeţean de expertize criminalistice Bucureşti.

În ambele cazuri, rezultatul a fost acelaşi, şi anume că scrisul este acelaşi cu cel din notele informative semnate cu pseudonimul Sanda. La data respectivă, însă, Rodica Stănoiu a contestat veridicitatea expertizelor, pe motiv că au fost întocmite de experţi "cu reputaţie îndoielnică".