Treburi ale căror rezolvări încearcă să le promoveze, potenţeze, implementeze, înfingă (ca să fiu în trendul lui Crin Antonescu, un mare iubitor de înşiruiri) printr-o omniprezenţă, care uneori scapă în revărsări verbale febrile. Uneori aceste logorei se întâlnesc în obsesii comune: Victor Ponta (rece) şi Crin Antonescu (exaltat) sunt obsedaţi de „hoţi” şi „minciună”.
Este un fel e „revoluţie” a vorbelor mari, tari şi stârnitoare, care se asortează cu „măturatul” energic şi în răspăr, o acţiune de căpătâi a tinerei guvernări USL, căreia i se consacră o groază de timp şi pasiune. Pasiunea de a arunca nediscriminatoiru pe fereastră vechiturile, bulendrele (cum poate ar zice literar preşedintele PNL) foştilor stăpâni PDL. Tânăra guvernare USL spune că o face animată de elan reparatoriu, pentru îndreptarea răului lăsat zestre de Boc şi Ungureanu. Dar uneori aduce doar a justiţie poetică, înfăptuită cu obida şi foamea rezultate dintr-o prea mare absenţă de la putere.
Tânăra guvernare şi agitaţii săi lideri împlinesc mintenaş o lună de viaţă. Ca să dibuieşti ce au făcut, trebuie să străbaţi bariera sonică a vorbelor mari, tari şi stârnitoare. O lege a votului uninominal, trecută printr-un Parlament deja abandonat, pe ruinele căruia va răsări Parlamentul deputatului X şi al senatorului Y „powered by PNL, PSD, PDL, UDMR….”, în fapt aceeaşi Mărie, cu o duzină de pălării. O foială continuă în hăinuţele cam strâmte ale coabitării cu preşedintele Palatului Cotroceni.
De fapt tânăra guvernare a venit să stea şi să îmbătrânească. Aşa că va trece cu viteza cuvintelor peste borna de o lună. În timpul electoral înecat în ploaie, cei care târăsc voios campania pentru locale sunt „locomotivele” Ponta şi Antonescu. Care atunci când îşi mai trag sufletul, mai vorbesc în treacăt, paternalist, despre: „grijă, „onoare”, „demnitate”. Faţă de ai lor.
Negreşit, Victor Ponta şi Crin Antonescu găsesc o plăcere comună în puterea contrastului scursă pe un şuvoi de vorbe.
(Comentariu de Indira Crasnea, [email protected])