Ungureanu: Am depus proiectul privind despăgubirea pentru imobile, nu se mai poate face asumare

"Este un Proiect de iniţiativă lelgislativă susţinut de parlamentari ai opoziţiei din Senat şi din Camera Deputaţilor, iniţiat de mine şi de colegii din PDL de la Senat. Prin această iniţiativă întoarcem agenda politică a zilei. Este o iniţiativă pe care mulţi dintre cetăţenii României care au avut de suferit o aşteaptă de ani de zile şi vizează stabilirea despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv de stat în perioada comunistă", a spus Mihai Răzvan Ungureanu, într-o conferinţă de presă la care a participat şi liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu.

Potrivit lui Mihai Răzvan Ungureanu, principiile care stau la baza propunerii de lege se referă la obligativitatea restituirii în natură a unor imobile sau a plăţii în integralitate, alegerea de către persoana îndreptăţită a uneia dintre variante - restituirea în natură sau despăgubire, stabilirea unor termene precise pentru persoane îndrepăţite şi pentru autorităţile implicate în procesul de restituire, cu sancţiuni în cazul nerespectării termenelor.

De asemnea, proiectul de lege propune obligativitatea respectării principiului transparenţei - garanţia modului corect şi onest în care urmează să se acorde despăgubirea, precum şi respectarea principiului echităţii.

Potrivit proiectului de lege, restituirea în natură a imobilelor se poate face numai dacă acestea nu au fost vândute în condiţiile legii, sau se poate acorda un alt imobil echivalent, inclusiv în altă localitate.

"Condiţiile pot fi puse în aplicare prin HG, care să fie emisă în termen de cel mult de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Petenţii pot opta între oricare, dar una singură, dintre modalităţile de despăgubire prevăzute de lege. În felul acesta ne achităm de una dintre ecle mai mari obligaţii ale clasei politice româneşti, care nu a fost capabilă să emită o legislaţie consistentă în materie. În 20 de ani au fost elaborate zece proiecte legislative care vizează acordarea de despăgubiri, transformând procesul într-un haos", a spus Ungureanu.

El a mai spus că pe 7 martie se încheie ultimul termen oferit de CEDO pentru închegarea unei legislaţii în domeniu. "Este o datorie veche pe care am încercat să o rezolv şi când eram prim-ministru, dar nu am avut timp. Această prorogare cu un an ar fi trebuit să dea ocazia guvernelor care au urmat să întocmească legislaţia", a adăugat Mihai Răzvan Ungureanu.

Mihai Răzvan Ungureanu nu crede că demersul său ar putea fi văzut ca un mod de a bloca asumarea răspunderii Guvernului pe tema restituirii proprietăţilor.

"Ar fi absurd, dar nu m-ar mira. Nu e vorba că blocăm. Câtuşi de puţin. Încercăm să oferim soluţia pentru această problemă. Guvernul a avut peste 300 de zile timp să rezolve problema. Acum, au văzut că nu mai au timp şi vin cu un proiect pe care îşi asumă răspunderea. Este amatorism. Asumarea nu se va putea face până nu vor exista dezbatere şi vot pe această propunere legislativă", a adăugat Ungureanu.

La rândul său, liderul senatorilor PDL Cristian Rădulescu a arătat că prin proiectul de lege se doreşte nu numai restiturea integrală a proprietăţilor, ci şi ca acest lucru să se întâmple imediat ce formalităţile vor fi "puse în operă".

"Dacă Guvernul Ponta ar fi dorit să reglementeze în domeniul proprietăţii, ar fi făcut-o, dar a aşteptat acest dead-line al UE, pentru a-şi asuma răspunderea pe un proiect incomplet şi viciat, tergiversat până în anul 2016. Odată depus acest proiect la Parlament, asumarea răspunderii nu se mai poate face pe aceeaşi temă până nu se parcurge procedura completă pentru proiectul pe care noi l-am depus. Pentru a mai putea face ceva în aceată direcţie şi majoritatea va trebui să accepte celeritatea dezbaterii proiectului pe care noi l-am depus", a spus Rădulescu.

În opinia liderului PDL, Guvernul trebuie să ia notă de faptul că există o propunere legilativă în desfăşurare.

"Dacă doreşte reglementarea problemei, ar trebui să se implice prin grupurile sale parlamentare. Ne aşteptăm la posibilitatea ca Guvernul să încerce să forţeze nota şi să vină în faţa Parlamentului, însă, există o decizie a CC în acest sens", a adăugat Rădulescu.

Luni, Ungureanu anunţa că parlamentarii Forţei Civice vor depune, marţi, la Parlament, o iniţiativă legislativă privind restituirea proprietăţilor confiscate de regimul comunist, pe principiul că restituirea sau despăgubirea este obligatorie.

Anunţul Forţei Civice venea la câteva ore după ce premierul Victor Ponta declara că o primă formă a legii privind restituirea proprietăţilor va fi discutată în şedinţa de Guvern de miercuri, urmând ca luni să fie analizată de conducerea USL, iar proiectul să fie promovat prin angajarea răspunderii Executivului.

Guvernul intenţionează ca angajarea răspunderii pentru proiectul de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate să aibă loc la 19 martie, a anunţat, miercuri, premierul Victor Ponta.

"Dacă astăzi ajungem la o concluzie, luni o vom transmite (legea-n.r.) către toate grupurile parlamentare, şi cele aflate la putere, şi cele din opoziţie. Va rămâne săptămâna de observaţii, dezbateri publice, după care, dacă mi-am programat eu corect şi dacă voi avea acordul celor două Camere, în ziua de 19, şi vă rog pe toţi miniştrii să vă notaţi deja, mai puţin cei care aveţi consilii europene - cei care aveţi consilii europene, mergeţi la consilii europene -, dar ceilalţi, în ziua de 19, ne angajăm răspunderea în faţa Parlamentului", le-a spus Ponta membrilor Guvernului.

Proiectul de lege, obţinut de MEDIAFAX, prevede că foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 10% pe an din suma punctelor.

Foştii proprietari de imobile naţionalizate ale căror dosare au fost deja soluţionate de stat vor primi despăgubiri în numerar în termen de trei ani, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale.

Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, anunţa în 23 ianuarie, la Palatul Victoria, că până în luna aprilie Guvernul îşi va angaja răspunderea pentru un proiect de lege privind regimul juridic al restituirii proprietăţilor.

"Până în luna aprilie, Guvernul îşi va asuma răspunderea pe o lege privind regimul juridic al restituirii proprietăţilor", a anunţat, atunci, Liviu Voinea.

El a precizat că, pentru despăgubirea foştilor proprietari, în proiectul de buget pe acest an sunt prevăzute doar sumele aferente unor hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, de aproximativ 500 milioane lei.

Conform datelor prezentate recent de Guvern, România a achitat deja despăgubiri pentru terenuri şi construcţii naţionalizate în cuantum total de 5 miliarde euro şi mai există solicitări de plată pentru încă 8 miliarde euro.

Persoanele care au cumpărat drepturi litigioase pentru imobilele naţionalizate, în cadrul proceselor de restituire a bunurilor, vor fi obligate să achite un impozit pe diferenţa dintre suma plătită pentru acele drepturi şi cea încasată de la stat pentru proprietate sau valoarea imobilului respectiv.

Guvernul a adoptat, recent, un memorandum privind urgentarea elaborării noilor reglementări în domeniul restituirii proprietăţilor, întocmit de ministrul delegat pentru Buget, document în care se fac propuneri pentru încadrarea în termenul acordat de CEDO statului român pentru soluţionarea problemei restituirii proprietăţilor.

Potrivit deciziei Guvernului, până la finele anului 2015 Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor urmează să revadă toate dosarele soluţionate, inclusiv cele pentru care s-au plătit despăgubiri în numerar, şi să analizeze cauzele care au determinat nerestituirea bunurilor în natură sau prin echivalent, în compensare cu alte bunuri.

Totodată, până pe data de 30 ianuarie 2013 Comitetul interministerial privind procesul de reformare a legislaţiei şi procedurilor din domeniul restituirii proprietăţilor trebuia să elaboreze şi să prezinte pentru primă lectură proiectul de lege privind reglementarea restituirii proprietăţilor.

Fiecare minister urma să transmită Ministerului Finanţelor Publice situaţia imobilelor retrocedate, a celor nou construite şi, după caz, situaţia cheltuielilor cu chiriile pentru sedii, iar Ministerul Educaţiei va transmite situaţiile menţionate şi pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat.

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor estimează totalul despăgubirilor la 8,7 - 9 miliarde euro.

Miza mare a procesului nu sunt casele şi terenurile naţionalizate de la populaţie, care ar fi reprezentat doar o mică parte din sumele de plată, ci despăgubirile pe care statul ar putea fi obligat să le plătească pentru culte şi minorităţi.

Fostul ministru al Finanţelor Publice Bogdan Drăgoi a declarat în primăvara anului trecut pentru MEDIAFAX că din totalul de 70 de miliarde lei estimat, care ar reprezenta echivalentul în bani al proprietăţilor naţionalizate dacă toate acedstea nu ar putea fi restituite în natură, mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri de retrocedare pentru 88.000 de imobile.

De altfel, guvernul Ungureanu a încercat să promoveze o lege de limitare a despăgubirilor foştilor proprietari, dar a retras proiectul de lege, sub presiunea societăţii civile şi a UDMR, precum şi pentru că exista riscul ca actul normativ să fie declarat neconstituţional.

La acea vreme, Ministerul Justiţiei a susţinut restituirea în natură a proprietăţilor naţionalizate şi eşalonarea pe o perioadă foarte lungă a despăgubirilor băneşti şi a respins total propunerea iniţială a Finanţelor, de limitare a despăgubirilor.

Se pare că Guvernul Ponta are în vedere chiar această soluţie, respectiv restituirea în natură a cât mai multor imobile şi terenuri şi eşalonarea pe o perioadă mai lungă a despăgubirilor băneşti.

Surse guvernamentale susţineau însă că s-a pus şi problema constituirii unui nou Fond Proprietatea.