Prevederea din Legea criticată de şeful statului încalcă şi o decizie din 2013, în care Curtea a constatat că, „în principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat”.
Sursa citată mai precizează că „prin raportare la suprapunerea cu definiţia dată traficului de influenţă şi prin dezincriminarea implicită a acestei infracţiuni pentru deputaţi şi senatori în situaţia în care aceştia obţin un folos nematerial sau în situaţia în care acceptă promisiunea de bani ori alte foloase, este instituit un privilegiu pentru această categorie în raport cu ceilalţi cetăţeni ce pot fi subiect activ al infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de dispoziţiile art. 291 din Codul penal”.
La data de 4 iulie, plenul reunit al Parlamentului a adoptat, în sesiune extraordinară, un proiect de lege care modifică Statutul deputaţilor şi senatorilor, în sensul că aleşii vor avea dreptul legal de a intermedia relaţia dintre cetăţeni şi potenţiali investitori cu administraţia publice şi locale.
Singura interdicţie introdusă, printr-un amendament la iniţiativa care modifică Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, este că aleşii nu au dreptul să pretindă bani sau alte foloase materiale pentru a reprezenta cetăţenii în relaţia cu reprezentanţii administraţiei locale şi centrale.
Actul normativ adoptat prevede şi faptul că aleşii se pot adresa personal, verbal sau în scris, autorităţilor locale şi centrale pentru transmite sau informa asupra cetăţenilor.
Pe 10 iulie, proiectul a fost trimis spre promulgare Preşedintelui României.