Bota a afirmat că, pentru reluarea lucrărilor la autostrada Transilvania, soluţia este reînceperea negocierilor dintre statul român şi compania constructoare.
El a propus ca pentru tronsonul Gilău-Borş lucrările să continue printr-un credit angajat de Bechtel, la o dobândă de sub 2,5%, soluţie care a mai fost aproape de finalizare, dar împrumutul de un miliard din 2004 a fost pierdut, statul român trebuind să plătească penalizări pentru neutilizare.
De asemenea, pentru tronsonul Câmpia Turzii-Braşov, lucrările ar putea fi continuate prin încheierea unui nou parteneriat public-privat.
Senatorul PSD a mai afirmat că Ministerul Transporturilor nu mai dispune de suma de aproape 500 milioane euro cu care ar fi trebuit să contribuie, parte de co-finanţare, la lucrările din acest an pe coridorul IV pan-european, astfel că în 2011 nu se vor mai face lucrări pe acest tronson.
El a propus ca suma respectivă să fie redirijată către CFR Infrastructură pentru a fi utilizată la refacerea a aproape 1700 de puncte periculoase pe calea ferată, ceea ce ar da posibilitatea ca CFR Călători să redevină atractivă pentru călători, iar CFR Marfă să redevină competitivă.
Proiectul de construcţie a Autostrăzii Transilvania, pe traseul Braşov-Borş, a început în 2004, în baza unui contract cu o valoare de 2,2 miliarde de euro acordat Bechtel. Lucrările au fost întrerupte la jumătatea anului 2005, când autorităţile au început reanalizarea contractelor încheiate de guvernarea precedentă. Ca urmare a sistării lucrărilor, termenul de finalizare a autostrăzii, stabilit iniţial pentru anul 2012, a fost prelungit cu un an.
Lucrările la Autostrada Transilvania au fost întrerupte la începutul anului 2011, după ce compania americană Bechtel, constructorul autostrăzii, a iniţiat procedura de concediere colectivă a peste 700 de angajaţi.
Reprezentanţii a peste 50 de firme subcontractoare ale companiei americane Bechtel au acuzat, luni, constructorul Autostrăzii Transilvania că nu a plătit facturile pentru diverse lucrări executate în 2010, şi au cerut sprijinul prefectului de Cluj, Florin Stamatian, pentru recuperarea banilor.