Urgenţă mare în Justiţie în aşteptarea motivării CCR pe condamnări. USR PLUS, PNL şi UDMR au depus ieri un proiect de lege în Senat şi au cerut avize de la patru instituţii în 24 de ore

În aşteptarea emiterii şi publicării în Monitorul Oficial a motivării Curţii Constituţionale pe condamnările din România, liderii coaliţiei de guvernământ - Anca Dragu, preşedinte al Senatului, din partea USR – Plus, Alina Gorghiu, senator PNL, Iulia Scântei, senator PNL, Ioan Cupşa, deputat PNL şi Turos Lorand, senator UDMR - au depus ieri în Senat un proiect de lege privind modificarea Legii 135/2010 privind Codul de Procedură Penală, astfel încât să contracareze efectele deciziei CCR.

Pentru proiectul liderilor coaliţiei a fost cerută dezbatere şi adoptare în regim de urgenţă, iar acesta prevede modificări ale Codului de Procedură Penală inclusiv pe verificarea măsurilor preventive în cursul judecăţii, astfel:

Forma propusă:

Art 208. Verificarea măsurilor preventive în cursul judecăţii.

„La articolul 208, alineatele (4) si (5) se modifica si vor avea următorul cuprins:

„(4) În tot cursul judecăţii, până la pronunţarea hotărârii, instanţa, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menţinerea măsurii arestării preventive si a măsurii arestului la domiciliu dispuse faţă de inculpat sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor măsuri. Dispoziţiile art. 207 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.

(5) În tot cursul judecării, până la pronunţarea hotărârii, instanţa verifică, prin încheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestei măsuri. Dispoziţiile art. 207 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.”

Forma actuală:

Art 208. Verificarea măsurilor preventive în cursul judecăţii.

(4) În tot cursul judecăţii, instanţa, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menţinerea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la domiciliu dispuse faţă de inculpat.

(5) În tot cursul judecăţii, instanţa verifică prin incheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestei măsuri. Dispoziţiile art. 207 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.

Forma propusă:

Art.362. Măsurile preventive în cursul judecăţii.

La articolul 362, alineatele (1) si (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) În tot cursul judecăţii, până la pronunţarea hotărârii, instanţa se pronunţă, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilor preventive.

(2) În cauzele în care faţă de inculpat s-a dispus o măsura preventivă, instanţa este datoare să verifice, în tot cursul judecăţii, până la pronunţarea hotărârii, în şedinţă publică, legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispoziţiilor art. 208.”

Forma actuală:

Art.362. Măsurile preventive în cursul judecăţii.

(1) Instanţa se pronunţă, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilor preventive.

(2) În cauzele în care faţă de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanţa este datoare să verifice, în cursul judecăţii, în şedinţă publică, legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispoziţiilor art. 208.

Proiectul depus de reprezentaţii coaliţiei guvernamentale prevede şi modificări în ceea ce priveşte soluţionarea cauzelor, în aşteptarea motivării CCR.

Forma propusă:

Articolul 391 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 391. Soluţionarea cauzei.

(1) Deliberarea, redactarea si pronunţarea hotărârii se fac într-un termen de maximum 30 de zile de la închiderea dezbaterilor.

(2) La inchiderea dezbaterilor, preşedintele completului informează părţile şi persoana vătămată prezente asupra datei şi modalităţii de pronunţare a hotărârii.

(3) În cazuri temeinic justificate, deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc în termenul prevăzut la alin. (1), instanţa poate amâna succesiv pronunţarea, fiecare amânare neputând depăşi 30 de zile. În toate cazurile, deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc mai târziu de 90 de zile de la închiderea dezbaterilor.

Forma actuală:

Art. 391

Soluţionarea cauzei

(1) Deliberarea şi pronunţarea hotărârii se fac în ziua în care au avut loc dezbaterile sau la o dată ulterioară, dar nu mai târziu de 15 zile de la închiderea dezbaterilor.

(2) În situaţii excepţionale, când, raportat la complexitatea cauzei, deliberarea şi pronunţarea nu pot avea loc în termenul prevăzut la alin. (1), instanţa poate amâna pronunţarea o singură dată pentru cel mult 15 zile.

(3) Preşedintele completului informează părţile prezente asupra datei la care se va pronunţa hotărârea.

Forma propusă:

„Art. 406. Redactarea şi semnarea hotărârii

(1) Hotărârea trebuie să fie redactată la momentul pronunţării în cazurile în care se pronunţă una dintre soluţiile prevăzute la art. 396 si 397.

(2) Hotărârea prevăzută la alin. (1) se redactează de membrii completului de judecată care au participat la soluţionarea cauzei şi se semnează de toţi membrii completului şi de grefier. În caz de impiedicare a grefierului, hotărârea se semnează de grefierul-şef, făcându-se menţiune pe hotărâre despre cauza care a determinat impiedicarea.

(3) În cazurile în care rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, hotărârea se redactează de preşedinte sau de către alt membru al completului de judecată desemnat de preşedinte în termen de cel mult 30 de zile de la pronunţarea minutei şi se semnează de toţi membrii completului de judecată şi de grefier. Dispozitivul hotărârii trebuie să fie conform cu minuta.

(4) În cazurile prevăzute la alin. (3), dacă vreunul dintre membrii completului de judecată este împiedicat să semneze, hotărârea se semnează în locul acestuia de preşedintele completului. Dacă şi preşedintele completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de preşedintele instanţei. Când împiedicarea îl priveşte pe grefier, hotărârea se semnează de grefierul-şef. În toate cazurile se face menţiune pe hotărâre despre cauza care a determinat împiedicarea.

(5) Hotărârea se redactează în două exemplare originale, dintre care unul se ataşează la dosarul cauzei, iar celălalt se depune, spre conservare, la dosarul de hotărâri al instanţei.

Forma actuală:

Art. 406. Redactarea şi semnarea hotărârii

(1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunţare.

(2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunţare, şi se semnează de toţi membrii completului şi de grefier.

(3) Dispozitivul hotărârii trebuie să fie conform cu minuta.

(4) În caz de împiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna, hotărârea se semnează în locul acestuia de preşedintele completului. Dacă şi preşedintele completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de preşedintele instanţei. Când împiedicarea îl priveşte pe grefier, hotărârea se semnează de grefierul-şef. În toate cazurile se face menţiune pe hotărâre despre cauza care a determinat împiedicarea.

Liderii coaliţiei au mai propus şi modificarea articolului 400, alin 1 şi 2 din CPP, ale art. 405 din CPP care se referă la pronunţarea hotărârii, ale art. 407 care se referă la comunicarea hotărârii, ale art. 410 care se referă la termenul de declarare a apelului, ale art. 421 care se referă la soluţiile la judecata de apel, ale art. 484 care se referă la acordul de recunoaştere a vinovăţiei, ale art. 514 privind procedura în cauzele cu minori, ale art. 515, ale art.557 privind punerea în executare a hotărârilor, ale art. 568 privind înlocuirea sau încetarea obligării la tratament medical, ale art. 571 privind menţinerea, înlocuirea şi încetarea măsurii internării medicale, ale art. 576 privind măsurile şi obligaţiile impuse de instanţă, ale art. 579 privind restituirea lucrurilor şi valorificarea celor ridicate şi ale art. 580 privind înscrisurile declarate false.

De asemenea, iniţiatorii proiectului de lege depus în Senat propun următoarele:

(1) Hotărârile judecătoreşti în materie penală pronunţate anterior intrării în vigoare a prezentei legi se redactează în termenele prevăzute de legea în vigoare la data pronunţării lor.

(2) Hotărârile judecătoreşti în materie penală pronunţate anterior intrării în vigoare a prezentei legi rămân supuse dispoziţiilor referitoare la termenele de declarare a căilor de atac, precum şi celor privind datele de la care acestea încep să curgă, în vigoare la data pronunţării lor.”

Reprezentanţii coaliţiei au depus ieri proiectul de lege în Senat, iar Senatul a cerut tot ieri un punct de vedere de la CSM. Preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, avea deja un punct de vedere pregătit din partea Direcţiei CSM de legislaţie, documentare şi contencios pentru a fi trimis Senatului şi a cerut CSM să facă observaţii şi propuneri până astăzi, la ora 11.00.

În punctul de vedere pregătit pe proiectul de legea, preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, propune că este „adecvat un termen iniţial de 60 de zile în care să aibă loc deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii, precum şi un termen maxim de 120 de zile pentru pronunţarea hotărârii redactate”, prelungind astfel termenele iniţiale ale proiectului de lege care erau de 30 de zile şi, respectiv, 90 de zile.

De asemenea, preşedintele CSM are şi alte observaţii pe marginea proiectului de lege depus.

Tot ieri, odată cu depunerea proiectului, Senatul a cerut şi aviz de la Consiliul Legislativ pe modificările aduse Codului de Procedură Penală şi a primit, în aceeaşi după amiază, aviz pozitiv cu observaţii şi propuneri de la Consiliul Legislativ, semnat de preşedintele instituţiei, Florin Iordache.

De asemenea, Senatul a cerut ieri ca Secretariatul General al Guvernului şi Consiliul Economic şi Social să transmită punctele de vedere pe proiect tot în termen de 24 de ore.

În cazul acestui proiect de lege, Senatul este prima cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind forul decizional.

Curtea Constituţională a decis pe 7 aprilie 2021 că în România „este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt şi în drept, la data pronunţării”.

Curtea a reţinut că redactarea hotărârii judecătoreşti penale (motivarea în fapt şi în drept) ulterior pronunţării minutei (soluţiei) dispuse în cauză lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea a constatat că punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti penale definitive, anterior motivării în fapt şi în drept a acesteia, este contrară dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale referitoare la libertatea individuală şi siguranţa persoanei şi celor care consacră demnitatea umană şi dreptatea, ca valori supreme ale statului de drept.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.