Următorul şef al NATO ar putea fi o femeie. Ce nume sunt prefigurate

Mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, se va încheia în toamna anului viitor. Astfel, lupta între aliaţi pentru cine ar trebui să îl înlocuiască a început cu adevărat, iar în această competiţie încep deja să se prefigureze câteeva nume, potrivit unor oficiali americani familiarizaţi cu dezbaterea, pe care îi citează The News York Times.

Potrivit acestora, un candidat principal a apărut la Washington: Chrystia Freeland, în vârstă de 54 de ani, viceprim-ministru canadian-ucrainean şi ministru de finanţe al Canadei.

Freeland are 54 de ani şi fostă jurnalistă (căsătorită cu un reporter de la The New York Times), a fost şi ministru de externe al Canadei. Avantajele sale sunt considerabile: vorbeşte engleză, franceză, italiană, ucraineană şi rusă; a condus ministere complicate; se pricepe la conferinţe de presă şi alte apariţii publice. În plus, ar fi prima femeie şi prima canadiancă şef NATO.

Statele Unite nu propun un candidat american, deoarece un general american este în mod tradiţional comandantul suprem aliat al Europei, dar este de la sine înţeles că au o voce puternică în această alegere.

Uniunea Europeană, deloc surprinzător, ar dori ca următorul şef al NATO să provină dintr-o ţară membră - 21 dintre cele 27 de state membre ale sale actuale aparţin alianţei. Şi presupunând că Suedia şi Finlanda vor fi aprobate pentru aderarea la NATO, Uniunea Europeană ar avea 23 din 32 de membri.

Deşi europenii încă nu s-au coalizat în jurul unui candidat unic, şi ei au mai mulţi candidaţi puternici care sunt femei, printre care Kaja Kallas, 45 de ani, prim-ministrul Estoniei, Zuzana Caputova, 49 de ani, preşedintele Slovaciei, şi Kolinda Grabar-Kitarovic, 54 de ani, care a fost preşedinte al Croaţiei în perioada 2015-2020, a fost ambasador al Croaţiei la Washington şi a lucrat la NATO ca secretar general adjunct pentru diplomaţie publică.

Marea Britanie, care a părăsit Uniunea Europeană, dar nu şi NATO, are un candidat în persoana lui Ben Wallace, 52 de ani, secretarul său pentru apărare. Unii oficiali au sugerat că el a rămas în această funcţie în ciuda problemelor din guvernul britanic nu doar pentru a oferi stabilitate în sprijinul acordat Ucrainei, ci şi pentru a-şi spori şansele pentru postul din NATO, pe care Londra îl doreşte ca un alt simbol al angajamentului său post-Brexit în lume.

Persoana care va obţine postul va prelua, fără îndoială, postul într-unul dintre cele mai critice momente din istoria alianţei. Războiul din Ucraina a însemnat mai multe trupe NATO la graniţele Rusiei, potenţiali noi membri în Suedia şi Finlanda şi noi cereri de bani şi echipamente. Deşi NATO funcţionează prin consens, şeful său joacă un rol important în concilierea cererilor statelor membre şi în articularea poziţiei Occidentului în faţa unei audienţe globale.

Există probleme cu toţi posibilii candidaţi şi este, de asemenea, posibil, a sugerat un oficial NATO, ca statele membre să fie de acord să prelungească mandatul lui Stoltenberg cu încă un an. Jens Stoltenberg, în vârstă de 63 de ani, ceruse o prelungire de doi ani din cauza războiului şi i s-a acordat un an, sau până în septembrie anul viitor.

Ultimii doi şefi ai NATO, Stoltenberg din Norvegia şi Anders Fogh Rasmussen din Danemarca, au fost amândoi şefi de guvern. Dar aceasta nu a fost neapărat o regulă.