USL solicită sesiune extraordinară joi şi vineri pentru SUSPENDAREA PREŞEDINTELUI BĂSESCU

Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a anunţat că Birourile permanente reunite au fost convocate, miercuri, la ora 17.00.

El a precizat că pe ordinea de zi figurează cererea grupurilor parlamentare PSD şi PNL pentru convocarea unei sesiuni extraordinare în perioada 5-6 iulie, având ca subiect propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu.

Anterior, surse parlamentare declarat pentru MEDIAFAX că Parlamentul ar putea da vineri votul pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, după citirea şi dezbaterea documentului, joi, în plenul reunit, referendumul pentru demitere urmând a se organiza în cel mult două săptămâni.

Potrivit unor surse parlamentare, plenul reunit va citi şi va dezbate, joi, începând cu ora 9.00, cererea de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, la şedinţă urmând a fi invitat şi şeful statului.

După dezbaterea cererii de suspendare, documentul va fi trimis la Curtea Constituţională, cu solicitarea ca aceasta să dea aviz în 24 de ore, astfel ca vineri plenul reunit să poată vota cererea de suspendare din funcţie a preşedintelui.

Citeşte şi: Curtea Constituţională nu se mai poate opune suspendării lui Băsescu. Guvernul a modificat Legea CC

Sursele citate au subliniat că acest aviz consultativ este singurul dat de Curtea Constituţională, al cărei rol în procesul de suspendare se opreşte în această fază.

Potrivit Constituţiei, dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Surse parlamentare au mai precizat că USL doreşte ca referendumul să se desfăşoare cât mai repede, astfel că, cel mai probabil, organizarea acestuia va avea loc în cel mult două săptămâni după votul din plenul reunit al Parlamentului, pentru ca Traian Băsescu să aibă la dispoziţie cât mai puţin timp pentru campanie.

Viceliderul deputaţilor PNL Eugen Nicolăescu a anunţat că USL va depune, miercuri, la Birourile permanente reunite documentele pentru declanşarea procedurii de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu.

Nicolăescu a spus că principalele acuzaţii aduse şefului statului vor fi aflate de către presă în momentul în care cererea de suspendare va fi depusă.

Articolul 95 din Constituţie precizează că, "în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale."

În cadrul declanşării acestei proceduri de suspendare, preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

Citeşte şi: Curtea Constituţională nu se mai poate opune suspendării lui Băsescu. Guvernul a modificat Legea CC

Propunerea de suspendare din funcţie a şefului statului poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinta preşedintelui.

Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui, mai prevede legea fundamentală.

Conform Regulamentului şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României în cazul săvârşirii de către acesta a unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, făcută de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor, se depune concomitent la Birourile permanente ale Camerelor Parlamentului.

Birourile permanente, sub semnătura preşedinţilor, comunică neîntârziat această propunere Preşedintelui României, precizându-se totodată data şi locul şedinţei comune a Camerelor.

Preşedintele care conduce şedinţa comună, după prezentarea propunerii de suspendare din funcţie şi ascultarea explicaţiilor şefului statului, consultă deputaţii şi senatorii dacă datele existente sunt suficiente pentru a fi sesizată Curtea Constituţională sau dacă este necesară constituirea unei comisii comune de anchetă. Hotărârea se ia cu majoritatea voturilor din numărul total al deputaţilor şi senatorilor.

În cazul în care s-a apreciat că datele sunt suficiente, propunerea de suspendare, însoţită de informaţiile necesare, se trimite de îndată, de către preşedintele care a condus şedinţa comună, Curţii Constituţionale spre consultare, menţionându-se şi termenul până la care aceasta trebuie să se pronunţe.

În termen de 24 de ore de la primirea avizului Curţii Constituţionale, Camerele Parlamentului se întrunesc în şedinţă comună pentru a hotărî asupra propunerii de suspendare din funcţie.

Citeşte şi: Hrebenciuc: Documentul pe suspendare e gata, are 17 pagini, se referă la ultimii 2 ani şi jumătate

La dezbateri este invitat şi preşedintele României, căruia i se va da cuvântul, la cererea sa, oricând în timpul dezbaterilor, pentru a da explicaţii asupra faptelor ce i se impută.

Hotărârea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, iar votul este secret, prin bile.

În cazul în care s-a hotărât constituirea unei comisii comune de anchetă, raportul întocmit de aceasta în termenul stabilit în hotărârea Parlamentului se trimite, prin grija preşedinţilor celor două Camere, Curţii Constituţionale spre consultare, în termen de 3 zile de la data depunerii raportului.

La suspendarea din funcţie a şefului statului din 2007, Parlamentul a constituit o astfel de comisie, care a fost condusă de Dan Voiculescu.

Hotărârea adoptată de Parlament în cadrul procedurii de suspendare din funcţie a şefului statului se comunică acestuia, în termen de 48 de ore, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere.

Dacă propunerea de suspendare din funcţie a fost aprobată, hotărârea se trimite şi Guvernului în vederea iniţierii proiectului de lege privind organizarea şi desfăşurarea referendumului pentru demiterea preşedintelui.

Conform Legii referendumului 3/2000, participanţii la referendum se pronunţă prin "da" sau "nu" la următoarea întrebare: "Sunteţi de acord cu demiterea preşedintelui României?".

Aceasta ar fi a doua oară când opoziţia ar iniţia procedura de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu din funcţie. Precedenta suspendare a avut loc în timpul primului mandat de şef al statului, în anul 2007. Parlamentul a aprobat suspendarea preşedintelui, însă la referendumul de demitere decizia a fost invalidată de populaţie. Astfel, la referendumul din 19 mai 2007 pentru demiterea preşedintelui Băsescu, 74,48% din cei care s-au prezentat la urne au votat împotrivă, iar pentru demiterea acestuia s-au pronunţat 24,75%, prezenţa la referendum fiind de 44,45%.

Pe durata suspendării din funcţie a şefului statului, prerogativele sale au fost îndeplinite de Nicolae Văcăroiu, la acel moment preşedinte al Senatului. Acesta s-a autosuspendat din PSD pe durata asigurării interimatului.