USR a modificat statutul. Preşedintele partidului, ales prin vot direct de toţi membrii

La propunerea preşedintelui Dan Barna, Congresul USR a aprobat modificarea art. 55 din Statutul partidului, astfel încât preşedintele USR să fie ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al membrilor USR.

Alegerea preşedintelui prin votul tuturor membrilor va fi realizată prin intermediul unei platforme IT colaborative, iar rezultatul va fi validat de Congresul USR. Mandatul preşedintelui este de maxim 4 ani, iar o persoană nu poate deţine funcţia de preşedinte mai mult de 10 ani, indiferent dacă anii sunt consecutivi sau nu.

„Am propus Congresului USR, şi Congresul a acceptat, ca preşedintele partidului să fie ales prin votul direct, egal al tuturor membrilor, pentru că eu cred foarte mult în principiul ‵un om, un vot′. În acest fel, toţi membrii - şi cei din filialele care au avut rezultate bune şi foarte bune în alegeri, şi cei din filialele cu rezultate mai puţin bune - vor simţi că au un cuvânt egal de spus în alegerea preşedintelui şi nimeni nu se va simţi descurajat, nu va avea impresia că votul său contează mai puţin decât votul unui coleg dintr-o filială înfiinţată într-un judeţ favorabil USR. Noul mecanism asigură o largă reprezentativitate în partid şi întăreşte democraţia internă”, a afirmat Dan Barna, conform unui comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Amendamentul privind schimbarea sistemului de alegere a preşedintelui USR a întrunit 247 de voturi „pentru”.

O altă modificare adusă Statutului USR priveşte creşterea numărului de membri ai Biroului Naţional, de la 21 la 25, astfel încât să se asigure o mai bună reprezentare a opiniilor în cadrul executivului USR.

Din cei 25 de membri ai Biroului Naţional, unul este preşedintele USR, ales de toţi membrii partidului, iar ceilalţi 24 sunt aleşi de Congresul USR, printr-un vot ponderat, adică se iau în calcul rezultatele obţinute de filiale la ultimele alegeri.

Pe acelaşi principiu, Congresul a decis să crească de la 15 la 21 numărul maxim de membri ai birourilor filialelor judeţene.

Tot pentru o mai bună reprezentare a opiniilor, Congresul USR a aprobat schimbarea modului de alegeri pentru Biroul Naţional, în sensul introducerii votului preferenţial pe liste de candidaţi, astfel încât locurile din Biroul Naţional să fie repartizate în funcţie de numărul de voturi obţinute de fiecare listă.

Alte amendamente la Statut adoptate în Congresul USR vizează posibilitatea de înfiinţare a unei filiale comunale cu un număr de cinci membri USR, precum şi dreptul filialelor de sector ale Bucureştiului de a-şi alege delegaţii pentru Congres, asemenea filialelor judeţene.

De asemenea, Congresul USR a aprobat un amendament referitor la reducerea numărului minim de semnături ale membrilor pe baza cărora poate fi declanşat un referendum intern, în condiţiile în care USR este singurul partid politic din România în care decizii cu impact major se pot lua prin consultarea internă a tuturor membrilor.

Congresul USR a votat şi un amendament care vizează majorarea fondurilor alocate filialelor locale. Concret, cel puţin 32% din banii proveniţi din subvenţia de la stat vor fi distribuiţi către filialele locale de sector, filialele judeţene, respectiv filiala Bucureşti şi organizaţia Diaspora.

Nu în ultimul rând, în şedinţa de sâmbătă a Congresului a fost decisă înfiinţarea organizaţiei USR Tineret, din care pot face parte toţi membrii USR cu vârsta până în 28 de ani.

Barna a fost ales candidatul USR la prezidenţiale, în Congresul de sâmbătă al partidului.

Tot sâmbătă a avut loc şi Consiliul Naţional al PLUS. La finalul reuniunii, Dacian Cioloş a anunţat că a fost decis ca prezidenţiabilul partidului să fie ales prin vot electronic de către toţi membrii formaţiunii, în perioada 22-27 iulie. Ulterior vor fi negocieri cu USR pentru a decide candidatul Alianţei la prezidenţiale.